PATARA | Oaza de "altfel" din Turcia

Raluca Finta Jurnalist

 

Nu m-a atras niciodată ideea de vacanță all inclusive în Turcia.  Nici măcar atunci când erau copiii foarte mici. Vara aceea nu fusese tocmai bună pentru mine. N-am avut nici chef, nici timp să construiesc vacanțe. Nu voiam decât un loc mai puțin aglomerat și o plajă frumoasă unde să ne liniștim și să ne încărcăm bateriile preț de câteva zile. Prietenii noștri, cu care planificam plecarea, ne-au trimis într-o seară niște poze. O plajă imensă, neamenajată, părea mai degrabă sălbatică… dar absolut spectaculoasă. Mi s-au lipit ochii de acele poze. Am fost puțin sceptică atunci când am văzut că locul era în Turcia… Eram aproape convinsă că fotografiile sunt făcute cine știe când și, în realitate, acolo sunt puhoaie de oameni și terase cu muzici isterice.

 

Patara Beach, Turkey

 

Am început totuși să caut informații despre PATARA, căci așa se numea plaja care mă cucerise. Așa am aflat că era situată într-un parc natural protejat, aflat în vecinatatea unui sit arheologic important. Era de altfel și explicația pentru lipsa hotelurilor mamut și a infrastructurii turistice tip stațiune. Cu toate acestea nu a fost greu să ne găsim cazare decentă în satul de lângă plajă.
București – Patara este un drum de aproape 1500 de km, pe care noi am ales să-l parcurgem cu mașina, în 2 zile. Ultima parte a drumului a fost numai prin munți, Munții Taurus, cu peisajele de rigoare. Parcă nu se mai termina. Mai că ne așteptam ca stâncile să coboare direct în mare. Însă, după o curbă, vegetația s-a schimbat brusc și ne-am trezit într-un peisaj mediteranean autentic.  Tufele imense de leandru și bougainvillea, cactușii cât noi de inalți și livezile de rodii ne anunțau că suntem aproape de destinație.  Am intrat în micuțul sat Gelemiș, cunoscut drept Patara după numele Parcului Național unde se afla.

 

Gelemiș village, Turkey

 

Este o așezare micuță, concentrată în jurul câtorva pensiuni, restaurante, magazine și baruri, toate, mici afaceri de familie ale localnicilor. Satul a apărut în anii ‘50, atunci când păstorii nomazi, care își petreceau verile în munți, au decis să-și stabilească aici o bază permanentă.
Băștinașii își amintesc cu nostalgie de anii ’90, când satul lor era în mare vogă. Un loc boem, unde își dădeau întâlnire în vacanță artiști, scriitori, muzicieni. Un fel de Vama Veche la începuturi.   Acum, însă, stilul de vacanță s-a schimbat pentru mulți dintre turiști, iar pitorescul sat Patara a căzut într-un con de umbră.  Care nouă ne-a priit de minune.

 

Gelemiș village, Turkey

 

Ne-am cazat la pensiunea unei familii din sat. Avea o curte întinsă, aranjată, plină de vegetație, cu o piscină micuță, numai bună pentru copii. Printre palmierii din curte se plimbau nestingherite câteva capre și găini.  Oamenii, foarte prietenoși, ne-au brifat, astfel încât să avem o bază de plecare în explorarea împrejurimilor.

 

Patara Archaeological Site, Photo credit: Nucu Rădulescu

 

Din sat până pe plaja Patara este o distanță de 3 kilometri. Poți merge pe jos, cu mașina personală, cu microbuzul local sau cu taxiul.  Drumul trece printre ruinele vechiului oraș antic care datează din vremurile romane și bizantine.
Fondat în secolul al V-lea i.Hr., orașul Patara a fost unul dintre cele mai mari porturi ale Liciei. Templul lui Apollo cu al sau oracol, considerat al doilea cel mai important templu după cel din Delphi, a atras pelerini din toate orașele Asiei Mici. Împăratul roman Hadrian a trăit aici o perioadă bună de timp.  Mai mult, se spune că Patara este locul de naștere al Sfântului Nicolae.

 

Patara Archaeological Site, World’s first Parliament building

 

Patara antică a găzduit unul dintre primele sisteme parlamentare democratice din lume. De altfel, bijuteria actualului sit arheologic o reprezintă construcția istorică unde a funcționat, în secolul 1 d.Hr., acest prim Parlament democratic.  Restaurarea clădirii a durat doi ani și a costat guvernul turc 7,5 milioane de lire turcești.

 

Patara Archaeological Site, Turkey

 

Printre construcțiile care au supraviețuit vremii găsim un arc de triumf, băi, temple, coloane și amfiteatrul roman care este și astăzi pe jumătate îngropat sub o dună de nisip. O echipă de arheologi de la Universitatea Antalya excavează aici în fiecare vară, sume importante de bani fiind investite anual pentru restaurare.
Acest sit arheologic a reprezentat, de fapt, salvarea zonei, întrucât sunt prevederi stricte care limitează dezvoltarea infrastructurii turistice în acest perimetru protejat.

Așadar, drumul din sat la plaja este ca un curs de istorie care se updatează în timp real. Taxa de acces în situl arheologic este de 1,4 euro de personă. Cei cazați în zonă își pot cumpăra un permis de acces pe plajă cu 10 intrări care costă puțin peste 2 euro. Accesul copiilor sub 12 ani este gratuit.

Și, iată-ne pe plajă… Plaja Patara este o splendoare. O întindere de 18 km de nisip alb și fin, cea mai lungă plajă din Turcia. Deși se află în topul celor mai frumoase plaje, dimensiunile ei fac să nu pară niciodată aglomerată. O singură terasă gestionată de autoritățile locale există aici, de unde poți să-ți și închiriezi șezlong și umbrelă.  Sunt zile în care vin autocare cu turiști pentru câteva ore de plajă și zona din dreptul terasei se animă. Dacă vrei liniște, câțiva pași în lateral îți aduc porțiuni de nisip unde nu te deranjează nimeni.

Intrarea pe plajă se face pe o pasarelă din lemn, construită peste zona de vegetație sălbatică. De reținut că, în perioada mai – octombrie, accesul pe plajă este limitat – este permis începând cu 8.00 dimineața și până la apus. Cum se lasă întunericul, stăpânele plajei devin broaștele țestoase. Căci, da, aceast loc este casă pentru specia Caretta Caretta. Simpaticele broscuțe își fac cuiburi și  își depun ouăle aici din vremuri foarte îndepartate. Și în timpul zilei ești atenționat să nu-ți pui prosopul și umbrela în partea din spate a plajei, aproape de zona cu arbuști, întrucât poți distruge cuibul unei țestoase.

 

Patara Sand Dunes

 

Plaja Patara mai ascunde un secret. O porțiune de dune de nisip uriașe care te fac să te simți ca în mijlocul deșertului. Fie că vii într-unul dintre safariurile organizate de localnici, fie că ajungi aici pe cont propriu, așa ca noi, … merită trăită această experiență. Indicat este să fii aici aproape de apus. Priveliștea este copleșitoare.

 

Patara Sand Dunes, Photo credit: Nucu Rădulescu

 

Înapoi în sat să vorbim puțin despre experiența culinară. Sunt doar câteva restaurante locale, care însă se întrec în bucate tradiționale absolut delicioase. În meniu găsești, deopotrivă,  feluri pe bază de carne, pește sau preparate vegetariene.  Nu trebuie ratate nici vestitele gozleme, clătitele turcești, cu spanac sau brânză feta.
Serile sunt la fel de liniștite. Sunt câteva terase unde se strâng de obicei turiștii la un pahar și o vorbă.  Nouă ne-a plăcut cel mai mult la Medusa – muzica foarte bună, reprize spontane de dans și o shisha bine făcută 🙂

 

Gelemiș village, Turkey, Photo Credit: Nucu Rădulescu

 

Majoritatea turiștilor care vin la Patara sunt cazați în resorturile din apropiere și ajung aici în excursii de o zi pentru plajă și o plimbare printre ruine.

 

 

Orașul Kalkan se afla la 10 km distanță iar Fethiye la 75 de kilometri. Am ieșit și noi de câteva ori din liniștea Parcului Național Patara și am vizitat împrejurimile. Mi-au rămas în minte și recomand  orașul fantomă Kayakoy și canionul Saklikent.

Este doar o fărâmă din Turcia altfel. Dacă vă place ideea, enjoy it!

More photos here

 

Semnează și tu pe harta experiențelor autentice!

Iubești să descoperi oameni și locuri noi? Ești călător amator, blogger sau colinzi lumea prin prisma jobului?
Hai să ne împărtășești experiențele tale de călătorie, exact așa cum le-ai trăit!

Trimite-ne poveștile și recomandările tale pe office@dailyescape.net și intră în comunitatea călătorilor dedicați și informați!

MORE NEWS