10 Iulie, ora 7.15. Am ajuns în Oman, după un zbor de aproximativ o oră din Abu Dhabi. Aproape că nu l-am simţit. Primul contact cu sultanatul: aeroportul din Muscat, de departe unul dintre cele mai stilate şi elegante aeroporturi în care am ajuns. Aveam să ne convingem că nu e o excepţie, ci o constantă a acestei ţări.
Pentru cei care stau până în 14 zile, viza se primeşte la sosire. În iulie 2022, turiştii trebuiau să facă dovada vaccinării cu schemă completă ca să poată intra în Oman.



La 9 terminasem deja cu actele pentru maşina pe care o închiriasem. Era prea devreme să mergem la hotel, aşa că am dat o tură prin oraş. Oraşul alb. Aşa este supranumită capitala Omanului. Clădirile, private sau publice, finisate cu tencuială sau piatră, sunt albe sau în nuanţe fine de bej. A fost ordinul Sultanului Qaboos – cel mai longeviv şi mai iubit lider al Omanului. În Muscat, cel puţin, cine doreşte să-şi vopsească locuinţa în altă culoare trebuie să primească aprobare. Unitatea cromatică şi cea arhitecturală sunt parte din identitatea naţională – iar rezultatul este armonia despre care vorbeam mai sus. Încă ceva – deşi se află la o aruncătură de băţ de Emiratele Arabe Unite, în Oman nu o să vedeţi zgârie-nori. Sunt interzişi prin lege. Majoritatea clădirilor păstrează linia tradiţională desprinsă, parcă, din “1001 de nopţi”. Chiar şi cele mai noi construcţii, semnate de arhitecţi celebri, luxoase şi cu tuşă modernă, sunt atât de bine integrate în peisaj. Două exemple doar: Opera Regală şi Muzeul Naţional.
Din avion, oraşul Muscat pare o aglomerare de clădiri albe într-o zonă aridă, înconjurată de munţi stâncoşi. Peisajul este trist, de-a dreptul. De la sol lucrurile se schimbă dramatic. Oraşul străluceşte, este curat, îngrijit, aerisit şi… plin de farmec. Primul şoc ţi-l oferă infrastructura. Complet neaşteptat! Ce reţea de şosele s-au priceput să facă oamenii ăştia! De o parte şi de alta a drumurilor, zonele verzi sunt îngrijite şi tunse la linie, fiecare cu propriul sistem de aspersoare.

Drumul spre oraşul vechi trece prin port. Zona de aici se numeşte Mutrah, la origine a fost un sat pescăresc. Faleza care o străbate, lungă de 3 km, este una dintre cele mai cunoscute şi fotografiate zone din Muscat. Un magnet nu numai pentru turişti, ci şi pentru localnici. Cel puţin la apus devine principalul loc de promenadă din oraş. În extremitatea nordică se află piaţa de peşte şi portul cu simpaticele bărci tradiţionale (dhow).



Panorama golfului este însă acaparată de Al Said, mega yachtul sultanului. Lung de 155 de metri, palatul plutitor regal este unul cele mai mari yachturi din lume. A fost construit la un şantier naval din Germania şi a costat 600 de milioane de dolari. E vedetă pe site-urile de profil. Iar aici, în port, atrage toate privirile.

Capătul opus al promenadei este dominat de fortul Mutrah, ridicat prin 1500, un loc ce te răsplăteşte o cu o vedere spectaculoasă.
De-a lungul falezei sunt aliniate restaurante mici locale, magazine de suveniruri şi cu diverse servicii. Tot aici e şi Mutrah Shouq – cel mai renumit bazar din Oman şi unul dintre cele mai vechi din Orientul Mijlociu. Un labirint de alei cu mici magazine unde se vând obiecte tradiţionale, haine, condimente şi diverse suveniruri. Merită şi doar pentru atmosferă, dar, vă garantez că nu veţi pleca cu mâna goală.


Oraşul vechi – Old Muscat – este o bijuterie. Trecem de poarta de intrare a vechii cetăţi, renovată şi redeschisă în 1995 sub formă de muzeu. Lăsăm maşina într-o parcare, ne înarmăm cu sticlele cu apă şi pornim la pas să-l descoperim. Traversăm un cartier de locuinţe cochete, aproape pustiu, poate din cauza orei, cu siguranţă şi din cauza temperaturii. Aceeaşi curăţenie, acelaşi stil îngrijit, simplu şi elegant. Albul construcţiilor te hipnotizează. Nu ştiu cât de des este împrospătat, dar cele mai multe clădiri par abia renovate. Nu am zăbovit mult aici, dar nu am ratat cartierul-vedetă, în care se află unele dintre cele mai importante clădiri şi instituţii publice.

Al Alam Palace, în arabă – Palatul Steagului, cunoscut drept Palatul Sultanului, este singura pată de culoare în zonă. O construcţie simplă, dar elegantă, iese clar în evidenţă cu a ei faţadă în nuanţe de albastru şi auriu. A fost construită în urmă cu 200 de ani de unul dintre bunicii sultanului Qaboos. În 1972, la ordinul proapătului lider omanez, palatul a fost renovat, după un proiect nou şi îndrăzneţ. A fost cea mai importantă dintre cele 6 reşedinţe oficiale ale sultanului, dar folosit ca palat de ceremonii şi întâlniri la nivel înalt. Aşa este şi astăzi. Al Alam Palace este înconjurat de grădini spectaculoase, impecabil întreţinute şi străjuit de Mirani şi Jalali, două forturi portugheze din secolul 16.

În imediata aproapiere se află Muzeul Naţional, o moschee şi Ministerul Finanţelor. Rămâi mut doar admirând din exterior această zonă cu pavaj din marmură şi detalii mind-blowing. Deci, clar, de neratat!

Rămân în zona lui “de neratat”. Sultan Qaboos Grand Mosque. O aveam pe listă la capitolul de bifat. Am trecut pe lângă ea de câteva ori, nu poate fi neobservată. Şi am fost la un pas să o ratăm din cauza programul strict de vizite. Intrarea este gratuită, însă străinii au acces în interiorul moscheii doar între 8.30 şi 11, zilnic, mai puţin vinerea. Ne-am mobilizat greu după micul dejun, am greşit intrarea, am pierdut timp şi cu schimbatul hainelor în parcare… Ţinuta este strictă: femeile trebuie să aibă picioarele, braţele şi capul acoperite, iar bărbaţii nu au voie în pantaloni scurţi. Nici copiii, cel puţin cei mari, aşa ca ai noştri. Cine nu respectă dress-code-ul nu trece de filtrul de la intrare. Este printre foarte puţinele moschei din Oman ale căror porţi nu sunt deschise doar musulmanilor.

Cum te apropii de ziduri, frumuseţea şi eleganţa acestei construcţii te copleşesc. Nu figurează în topul celor mai mari moschei din lume şi nici nu beneficiază de o promovare agresivă. Dar este o bijuterie. NU vreau să intru în polemici, dar, din punctul meu de vedere este cu câteva clase peste Marea Moschee din Abu Dhabi.
Sultan Qaboos Grand Mosque este, de altfel, mândria omanezilor. Construit integral din gresie indiană, granit și marmură albă, complexul are 40.000 de metri pătraţi şi se întinde pe un domeniu de aproape 42 de hectare. Construcţia a durat mai puţin de 7 ani. A fost inaugurată în 2001, odată cu aniversarea a 30 de ani de domnie a sultanului.
Sultan Qaboos Grand Mosque este cea mai înaltă construcţie din Oman. 91 de metri înălţime are una dintre cele 5 minarete ale moscheii. Domul central se înalţă la 50 de metri deasupra solului.

Sala principală de rugăciuni are o capacitate de 6.500 de persoane. Piesa centrală este candelabrul de 8 ,5 tone, înalt de 14 metri, împodobit cu 600.000 de cristale Swarovski şi placat cu aur de 24 de karate. Tot aici se află şi al doilea cel mai mare covor persan realizat manual, din lume. 600 de femei din Iran au ţesut, timp de 4 ani, la această operă de artă, care acoperă o zonă de peste 4300 de metri pătrați. Spectaculoase sunt şi mozaicurile încăperii principale.

Evident, timpul s-a scurs repede. La 11 fix moscheea s-a închis. Unul dintre ghizii din interior ne-a invitat la Centrul Cultural Islamic, la o cafea şi nişte curmale. Ne erau clare intenţiile, dar am acceptat. Alături de noi, alţi câţiva turişti străini. N-a fost nimic agresiv, o discuţie despre religii şi credinţă, pe care dacă o priveşti cu detaşare şi respect faţă de interlocutor, chiar s-a potrivit în context.
Unde ne-am cazat în Muscat
Pentru cele două nopţi petrecute în Muscat am decis să stăm la Intercontinental. Nu prea alegem marile lanţuri hoteliere prin călătoriile noastre, dar aici au contat şi raportul calitate-preţ, cele două piscine exterioare şi poziţionarea hotelului chiar pe faleză, lângă plaja Qurum.

Am plătit 154 de riali omanezi (omr), aproximativ 390 de euro, pentru o cameră de familie, cu mic dejun inclus. Foarte importante piscinele în contextul dat – la mijlocul zilei ne retrăgeam aici şi nici nu aveam grija ţinutei: nu există restricţii, sunt acceptate constumele de baie clasice. O poartă desparte curtea hotelului de faleză şi de plaja publică principală din Muscat.

Perioada în care ne-am aflat în Muscat a coincis cu una dintre cele mai importante sărbători islamice, Eid al Adha. Ţine 4 zile, timp în care oraşul este extrem de animat. Este o sărbătoare a familiei, străzile sunt pline, la fel şi toate zonele de agrement. Am prins puţin haos în programul magazinelor, al restaurantelor şi al serviciilor publice în general, dar era atâta voie bună în jurul nostru că am intrat şi noi în atmosferă. Faleza din faţa hotelului era plină ochi de localnici. La fel şi plaja cea generoasă. Nu eram mulţi turişti străini care ne-am încumetat să ne facem loc prin mulţime. Şi am avut de înfruntat sute de perechi de ochi curioşi care ne-au însoţit în plimbare.

Mâncarea omaneză
Bucătăria omaneză are nişte reţete extrem de gustoase. Majboos, shuwa, mashuai, mishkak, kabouli, chicken biryani sunt doar câteva dintre mâncărurile tradiţionale pe care merită să le încercaţi dacă ajungeţi în Oman. Majoritatea reţetelor sunt pe bază de orez în combinaţie cu nuci, şofran, diverse alte mirodenii şi carne de pui, capră, oaie sau cămilă. Cât despre desert – domină curmalele şi halvaua. Iar dacă vă plac dulciurile arăbeşti, clar vă întoarceţi cu câteva kilograme în plus. Dacă nu vă împăcaţi cu aromele orientale, majoritatea restaurantelor oferă şi bucătărie internaţională.
Ca în orice destinaţie cunoscută şi aici, în Muscat, preţurile diferă simţitor la restaurantele din zonele turistice, faţă de cele locale. Prin ţară nu am regăsit o diferenţă atât de mare. Cât am stat în capitală, am testat cât am putut: ne-am luat după miros, după aspectul exterior al localului şi am explorat măruntaiele oraşului, în căutarea unor experienţe culinare recomandate de alţi călători.

Două astfel de restaurante aş nominaliza: Lahab kitchen, un local mic de cartier unde am mâncat într-un mod tradiţional 100%. NU chiar 100%, că am cerut tacâmuri…., dar am experimentat pentru prima dată mâncatul pe jos, într-un separeu. Foarte bună mâncarea şi tare interesantă experienţă. Noi cred că aveam ochii cât cepele când am intrat, iar angajaţii erau bulversaţi de uimirea noastră…

La polul opus, Bait Al Luban, un restaurant cochet cu vedere spre portul Mutrah, foarte simpatic amenajat, cu atmosferă plăcută şi o privelişte spectaculoasă. Am mâncat foarte bine şi aici, mai scump, dar, clar, a meritat. Aici, în Mutrah, este şi paradisul freshurilor. Şi, evident, am testat şi noi o mulţime de combinaţii interesante.
Nivelul de trai este ridicat, cel puţin în Muscat. Aşa se explică şi oferta de produse premium din toate domeniile. Cele patru malluri uriaşe din oraş sunt permanent animate, nu doar magazinele, dar şi restaurantele sau zonele de divertisment. Pot fi considerate un fel de barometru al vieţii sociale din oraş.
Cum e mai bine să te deplasezi în Muscat?
Pentru cei care au în vedere o călătorie extinsă prin mai multe părţi ale ţării, varianta cea mai bună este închirierea unei maşini (voi reveni cu detalii). Dacă vreţi să vizitaţi, pentru o zi sau două, doar oraşul Muscat puteţi lua în calcul transportul în comun, care leagă principalele obiective turistice. Atenţie în privinţa taxiurilor – cele mai multe nu au aparate şi, dacă nu negociezi la început, poţi fi uşor păcălit.
Există şi aplicaţii similare UBER: Mwasalat este una dintre ele. Aparţine statului , are acoperire extinsă, dar şi monopol în zona aeroportului, a mallurilor sau a marilor hoteluri. Ca alternativă, Otaxi este o aplicatie foarte populară.
Timpul petrecut în Muscat a fost scurt, dar intens. A treia zi de dimineaţă am încărcat maşina şi ne-am îndreptat spre următorul punct de pe traseul nostru. În capitală aveam să mai petrecem jumătate din ultima zi, înainte de îmbarcare.

Desigur, Muscat poate fi bifat şi pe fugă, într-o escală mai lungă, în drum spre o altă destinaţie. Eu însămi aşa am avut în plan acum câţiva ani. Acum însă, îmi permit să vă sugerez că merită mai mult. Revin şi cu celelalte experienţe din călătoria noastră prin Oman.
Despre ziua petrecută în deşertul Wahiba Sands, am scris AICI.
Despre traseul prin Wadi Shab, citiţi AICI
Experienţa noastră în rezervaţia de ţestoase marine Ras Al Jinz, o găsiţi AICI
Alte experienţe din călătoriile noastre, puteţi citi AICI
Experienţele noastre în imagini sunt pe You Tube – canalul @DailyEscape_stories