Zece peșteri din Munții Apuseni fac parte din prima rețea de peșteri speoturistice din România. Aflată pe teritoriul sitului Natura 2000 Defileul Crișului Repede – Pădurea Craiului, rețeaua oferă variante de explorare a lumii din adâncuri pentru toate categoriile de turiști indiferent de experiență și aptitudini fizice.
Vă întrebați ce este speoturismul? Este acel tip de turism speologic specializat, complet diferit de turismul de masa. Speoturismul se face în mod organizat, cu echipament de protecție adecvat și cu ghizi profesioniști care nu doar conduc turiștii pe traseele subterane ci le transmit informații despre formarea și conservarea acestor formațiuni subterane spectaculoase. Munții Pădurea Craiului sunt cunoscuți, de altfel, pentru uluitorul univers subteran: sunt sute de peșteri aici, unele dintre ele nici măcar explorate complet. Peşterile Vântului, Bătrânului, Ciur Ponor, Craiului, Doboş, Gălăşeni, Gruieţului, Hârtopul Bonchii, Moanei şi Oșoi sunt împărțite pe trei categorii de dificultate. Haideți să le trecem în revistă, pe scurt.
Peşterile Doboş şi Gruieţ din comuna Roşia sunt incluse în categoria „primii paşi în speologie”. Sunt peşteri uşoare, care nu necesită echipament special, în afară de cască cu sursă de lumină, salopetă şi cizme de cauciuc.
Din a doua categorie fac parte peşteri cu grad de dificultate mai mare, trasee recomandate persoanelor active, care au condiţie fizică. Peştera Bătrânului are lungimea de peste 1600 de metri, din care 1300 sunt amenajaţi pentru a fi vizitați în tururi cu ghid.
Peştera Osoi, din comuna Vârciorog, este asemănătoare, ca frumuseţe, cu Peştera Urşilor. Traseul vizitabil are 1300 de metri, timpul estimat de parcurgere este de 3-4 ore.
Peştera Moanei, din Şuncuiuş are o lungime de 1170 de metri dar doar 350 de metri sunt amenajați pentru vizitare.
Peşteră Gălăşeni, din Măgeşti, a fost amenajată pentru vizitare pe 2000 de metri, timpul estimat pentru parcurgerea traseului fiind de 4-5 ore.
Cea de-a treia categorie de peșteri, cea cu dificultate maximă, este dedicate speologilor experimentați. Patru peşteri sunt incluse în această clasificare, una în Şuncuiuş şi trei în Roşia. Peştera Vântului, renumită pentru faptul că este cea mai lungă din România, cu peste 42.165 metri, a fost amenajată doar pe o lungime de 800 de metri, traseu estimat la două ore. Restul peșterii este considerat zonă de conservare specială, incompatibilă cu turismul. Aici poate fi văzută şi cea mai mare stalactite, „Torpila” cu o lungime de 4,5 metri.
Peştera Ciur Ponor este descrisă de speologi ca fiind una destinată aventurii – are peste 20 de kilometri lungime dintre care doar 5 km reprezintă traseu amenajat. Explorarea acestei peșteri presupune parcurgerea unui curs activ subteran, coborârea unei cascade şi mici pasaje de escaladă. Cei care se încumetă la acest traseu sunt însă răsplătiți pe măsură. Una dintre cele mai spectaculoase imagini din această peșteră este sala înaltă de 100 de metri. Traseul durează 8 ore, însă, în funcţie de posibilităţile fiecăruia, ghidul îl poate ajusta.
Peştera Craiului, din Roşia, adăposteşte cea mai mare stalagmită din ţară, cu o lungime de peste 15 metri și un diametru de 5 metri. Traseul amenajat pentru speoturism are 2 km, cu timp estimat de parcurgere de şase ore.
Peştera Hârtopul Bonchii, din Roşia, este amenajată pe 6.000 de metri, cu timp estimat la şase ore. Aceasta începe abrupt, cu o coborâre pe vertical. În adâncuri pot fi văzute nenumărate fosile de scoici şi de melci.
Accesul vizitatorilor în cele zece peşteri amenajate se va face în grupuri de maximum 8 persoane, 12 în cazul Peşterii Vântului, în prezenţa unui ghid. Costul minim de acces este 50 de lei pe persoană. Amenajarea peșterilor din această primă rețea speoturistică s-a realizat cu ajutorul unui proiect de peste 84.000 franci elveţieni, finanţat printr-un grant elveţian. Aproximativ 800 de turiști s-au bucurat de aceste trasee subterane organizate, în primul an de la înființare.
Sursă: www.pădureacraiului.ro