11 trasee de bicicletă, însumând peste 260 de km, au fost marcate și reamenajate în Parcul Național Piatra Craiului. Sunt disponibile atât hărți tiparite, dar există și track-uri GPS. Cu excepția a 2 trasee care sunt aproape în întregime pe asfalt, restul rutelor sunt pe drumuri forestiere sau pe poteci. Cea mai bună perioadă pentru o ieșire cu bicicleta în Piatra Craiului este între aprilie și octombrie. Traseele și hărțile sunt disponibile pe site-ul oficial al parcului. Iata-le, pe scurt:
1. Zărnești – Cabana Plaiul Foii – (culoarea albastră pe săgețile indicatoare) Este un traseu ușor, cu o lungime de 12 km, mare parte din drum fiind asfaltat. Traseul oferă priveliști deosebite asupra abruptului nord-vestic al Pietrei Craiului. În dreptul Centrului de informare turistică din Zărnești, situat chiar în centrul localității, se află un indicator cu direcția Plaiul Foii. Drumul duce pe Valea Bârsei Mari. După aproximativ 2 km, pe dreapta se află clădirea Administrației Parcului Național Piatra Craiului care adăpostește și Centrul de Vizitare. De aici se pot obține informații atât despre obiectivele turistice cât și despre regulamentul ariei protejate. Punctul final al traseului este cabana Plaiul Foii, situată chiar lângă locul unde se formează Bârsa Mare. În apropierea cabanei se află un punct de supraveghere și prim-ajutor al Salvamont.
2. Zărnești – Colții Chiliilor – (culoarea neagră pe săgețile indicatoare) Este un traseu dificil, recomandat cicliștilor cu experiență, deoarece prezintă secțiuni de single-trail pe poteci înguste. Porțiunea inițială este comună cu traseul nr. 1, însă, după 1 km se desprinde pe partea stângă traseul turistic marcat cu banda neagră care duce către schitul de la Colții Chiliilor. Este un drum de căruță ce străbate terenurile agricole, apoi urmează o urcare scurtă pe terasele de la baza versantului nordic al Pietrei Mici. În continuare, drumul străbate fânețele cosite vara de localnici, înainte de a se transforma într-o potecă îngustă, cu rădăcini și bolovani, ce va pune la încercare abilitățile tehnice ale cicliștilor. După ce se traversează Valea Crăpăturii, poteca va intersecta drumul forestier ce urcă direct din Valea Bârsei și nu vor mai fi porțiuni dificile până la final. Coborârea pe drumul forestier poate pune probleme pe vreme umedă. La Colții Chiliilor există un izvor numai bun pentru refacerea proviziilor de apă.
3. Zărnești – Castelul Bran – (culoare albastră pe săgețile indicatoare) Este un traseu ușor, care face legătura între localitățile Zărnești și Bran. Din dreptul Centrului de informare turistică din Zărnești, se urmează indicatoarele rutiere cu direcția Brașov pe o distanță de câteva sute de metri, apoi se virează dreapta, spre Bran. Se traversează cartierul de blocuri Caraiman și drumul continuă pe Șoșeaua Branului. După ultimele case, asfaltul lasă loc unui drum pietruit care urcă spre Tohănița. De aici se poate admira Șaua Măgurii, Piatra Mică și orașul Zărnești. Odată ajunși la Tohănița, ascensiunea ia sfârșit și reîncepe drumul asfaltat. Traseul continuă spre Bucegi, având în dreapta Măgura Branului, la poalele căreia se aflau mai demult vechiul cordon de graniță austriac și vama de la Bran. Din Predeluț drumul coboară în parcul din fața Castelului Bran, reședința de vară a Reginei Maria.
4. Zărnești – Prăpăstii – La Table – Șaua Joaca – Peștera – Măgura – Zărnești (culoarea roșie pe săgețile indicatoare) Este un traseu de dificultate medie, dar cu peisaje spectaculoase. Traseul este identic cu traseul nr. 9 (către cabana Curmatura) până la ieșirea din chei. După o zonă de serpentine, traseul cotește la stânga, spre Poiana Vlădușca și La Table. După o scurtă coborâre, se continuă ascensiunea până la finalul drumului de exploatare. De aici pornește prin pădure o potecă marcată, ce străbate poiana Vlădușca până în zona La Table. Aici este un punct de intersecție pentru mai multe trasee turistice, în apropierea căruia se află un izvor. Traseul continuă spre stânga către Șaua Joaca, urcând susținut pe un drum de tractor. Coborârea spre satul Peștera se face pe un drum cu bolovani și necesită atenție, pentru evitarea accidentelor. Chiar înainte de Casa Folea, traseul coboară în satul Măgura, pe la poalele muntelui Toancheș. De aici, drumul urmează Coturile Măgurii și coboară la Fântana lui Botorog.
5. Zărnești – Prăpăstii – La Table – Dâmbovicioara – Ciocanu – Șirnea – Peștera – Măgura – Zărnești – (culoarea neagră pe săgețile indicatoare) Este un traseu dificil din cauza diferenței de nivel. Traseul este comun cu traseul nr. 4 până în punctul La Table, de unde se continuă către Grind și apoi coboară la Brustureț pe un drum bolovanos prin Valea Seacă a Pietrelor. În apropierea punctului La Table există un izvor necesar pentru rehidratare si refacerea proviziilor de apă. De la cabana Brustureț se coboară pe un drum forestier către Dâmbovicioara, străbatând mai întâi spectaculoasele chei ale Brusturețului. Curând traseul ajunge la Peștera Dâmbovicioarei, unul dintre principalele puncte de atracție ale zonei, vizitată încă din sec. XVIII. Drumul coboară puțin, apoi urmează o ascensiune solicitantă, pe asfalt, spre satul Ciocanu. La intrarea în județul Brașov asfaltul se termină și începe coborârea spre satul Șirnea. Din centrul localității drumul se intersectează cu traseul nr. 6 care are același parcurs până în Zărnești.
6. Zărnești – Prăpăstii – La Table – Curmătura Groapelor – Șirnea – Peștera – Măgura – Zărnești – (culoarea roșie pe săgețile indicatoare) Este un traseu de dificultate medie, însă foarte variat. Drumul este comun cu traseul nr. 4 până la Șaua Joaca. de unde Traseul continua în dreapta și străbate o poiană, înainte să coboare pe un drum de tractor. La finalul acestuia începe un drum pietruit care urcă în Curmătura Groapelor, locul pe unde trecea vechea graniță dintre România și Imperiul Austro-Ungar. Din acest punct este o panoramă spectaculoasă asupra satelor de munte dar și asupra Bucegilor. Coborârea în satul Șirnea pe drumul lui Frunteș necesită precauție pentru a fi evitate eventuale accidente. La capătul drumului traseul virează la stânga și trece printr-o poartă care limitează accesul vitelor. După încă un sector de coborâre urmează o urcare scurtă, însă foarte abruptă, apoi începe un drum asfaltat. Din Moieciu traseul continua spre satul Peștera. Și aici este un izvor de unde se pot reface proviziile de apă. Din capătul drumului asfaltat, traseul coboară în satul Măgura, apoi la Fântâna lui Botorog și, în final, în Zărnești, completând astfel o tură complexă.
7. Zărnești – Măgura – Peștera – Moieciu de Jos – Măgura – Zărnești – (culoarea roșie pe săgețile indicatoare) Un traseu de dificultate medie. Parcursul este identic cu traseul nr. 8 până în dreptul Văii cu Calea, de unde continuă drept, străbătând satul Măgura până deasupra Prăpăstiilor Zărneștiului. După o scurtă coborâre, urmează încă o urcare susținută până în satul Peștera, unde se intră pe o zonă de asfaltat. Peisajele pe acest drum sunt pitorești, pot fi admirate în timpul urcării arhitectura tradițională a satului de munte, dar și fânețele pline cu flori multicolore, cosite vara de localnici. În fundal se zăresc versantul brănean al Bucegilor și versantul răsaritean al Pietrei Craiului. Din Peștera începe o coborâre rapidă pe asfalt către Moieciu, porțiune care trebuie abordată cu atenție din cauza virajelor strânse și a traficul auto. În aceasta zonă se află Peștera Liliecilor, care a dat și numele localității. La finalul coborârii, drumul se intersectează cu traseul nr. 4, și vor merge în paralel până la final.
8. Zărnești – Măgura – Valea cu Calea – Măgura – Zărnești – (culoare neagra pe săgețile indicatoare) Este un traseu de dificultate medie unde distanța redusă este compensată de diferența de nivel. Până la Podul Măgurii traseul este identic cu cel descris la nr. 4. De aici se virează la stânga și începe urcarea pe Coturile Măgurii până în sat. După aproximativ 3 km cățărarea se încheie și drumul iese din pădure. Urmează o scurtă coborâre iar traseul străbate satul până în dreptul Văii cu Calea. De aici, un indicator semnalizează pe partea stângă începutul unei coborâri spectaculoase către Moieciu de Jos. Traseul va testa abilitățile tehnice ale cicliștilor din cauza pantei abrupte și a ogașelor adânci săpate de ploi. Urmează câteva traversări prin apă, condimentate și de bălți pline cu noroi. Jos, în capătul văii, drumul virează la stânga și urmează o zonă de asfalt până la intersecția cu Valea Pescarului. De aici, un drum forestier urcă în satul Măgura, oferind priveliști spectaculoase ale ținuturilor brănene. La finalul cățărării închidem bucla, înainte de a coborâ înapoi în Zărnești.
9. Zărnești – Prăpăstii – Cabana Curmatura – Zărnești – (culoarea neagră pe săgețile indicatoare) Este un traseu dificil din cauza diferenței de nivel. Din dreptul Centrului de informare turistică din Zărnești drumul urmează indicatoarele către Măgura și Prăpăstii. Traseul trece pe la cabana Gura Râului unde asfaltul se termină și începe un drum forestier pe Valea Râului. După o scurtă urcare se traversează o fostă carieră de piatră iar apoi drumul ajunge la o zonă special amenajată pentru camping si picnic. Imediat dupa curbă, pe partea dreaptă, se află Fântana lui Botorog, unde se poate face alimentarea cu apă. La Podul Măgurii, drumul ce urcă în sat rămâne în stânga și traseul nostru continuă drept către chei. În curând drumul ajunge la intrarea între Prăpăstii, unde o barieră limitează accesul autoturimelor în acest spectaculos sector de chei. Drumul pietruit începe să urce susținut printre pereții de calcar care adăpostesc numeroase capre negre. După o zonă cu serpentine, la ieșirea din chei, traseul continua cu o urcare scurtă, înainte de a vira la dreapta către cabana Curmatura. Doua secțiuni abrupte, botezate de localnici Panta Mare și Panta Mică, constituie o provocare pentru cicliștii cu aptitudini de cățărători. Lângă cabană se găsesc două izvoare pentru rehidratare și pentru refacerea proviziilor de apă. O lungă coborâre înapoi în Zărnești constituie răsplata pentru efortul depus până aici.
10. Dâmbovicioara – Podu Dâmboviței – Sătic – Cabana Garofița Pietrei Craiului – (culoarea albastră pe săgețile indicatoare) Este un traseu ușor, recomandat tuturor categoriilor de cicliști. De la intersecția cu drumul către satul Ciocanu traseul urmează asfaltul de-a lungul văii Dâmbovicioara, străbătând un spectaculos sector de chei. De la Podu Dâmboviței traseul ajunge în Cheile Dâmboviței, unde se termină și asfaltul. La ieșirea din chei apar primele case din Sătic, apoi drumul trece pe lângă un baraj. Se continua apoi de-a lungul Dâmboviței până la intersecția cu Valea Dragoslovenilor.
După trecerea barierei, traseul urcă spre Cabana Garofița Pietrei Craiului și devine mai abrupt. De la cabană se pot admira pereții de calcar, extrem de fotogenici în lumina apusului. O excursie pe jos până la Marele Grohotiș și Cerdacul Stanciului poate completa aceasta tură, oferind ocazia unei întâlniri cu ciopoarele de capre negre și cu flora bogată a Pietrei Craiului.
11. Dâmbovicioara – Podu Dâmboviței – Valea Cheii – Fundățica – Fundata – Șirnea – Ciocanu – Dâmbovicioara – (culoarea roșie pe săgețile indicatoare) Este un traseu de dificultate medie. Din punctul de pornire, drumul este comun cu traseul nr. 10, de care se desparte la Podu Dâmboviței. De aici, traseul urmează drumul european pe o distanță de câteva sute de metri, înainte de a părăsi drumul asfaltat și a vira la dreapta, intrând din nou pe teritoriul Parcului Național Piatra Craiului. Traseul traversează un sector de chei și continua pe Valea Cheii pe un drum forestier. Apoi începe urcarea spre Fundata. Stâlpii indicatori semnalizează direcția în intersecții. După o urcare susținută, revine asfaltul odată cu intrarea în Fundata. La intersecția cu drumul european traseul merge în stânga, către Rucăr, iar în câteva sute de metri virează la dreapta spre Șirlea, pe un drum de tractor. O ultimă porțiune de drum pietruit urcă până în satul Ciocanu unde reintâlnim drumul asfaltat. O coborâre rapidă ne duce înapoi la punctul de pornire din Dâmbovicioara.
Sursă: www.pcrai.ro
About Author
