„Pământul pierde biodiversitatea într-un ritm văzut doar în timpul extincțiilor în masă”, este concluzia cercetătorilor care urmăresc evoluțiile speciilor sălbatice. Fauna sălbatică de pe Pământ a scăzut constant, atingând cote alarmante, potrivit celui mai recent raport Living Planet realizat de organizaţia non-guvernamentală pentru conservarea naturii World Wide Fund for Nature (WWF). Datele publicate recent arată că populația de vertebrate sălbatice s-a diminuat cu 60% între anii 1970 şi 2014, Iar principalii vinovați suntem noi, oamenii. Viețuitoarele sălbatice dispar din cauza pierderii habitatelor, a degradării lor, precum și din cauza supraexploatării, a poluării și a schimbărilor climatice, se precizează în raport. 
Cercetătorii WWF au monitorizat evoluția a 16.700 de populații din peste 4.000 de specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni. “Situația este foarte rea și se înrăutățește. Și nu vorbim doar de declinul populațiilor de vertebrate, ci despăduririle, pescuitul excesiv, poluarea. Ne-am concentrat mult atenția asupra climei, și pe bună dreptate. Dar ignorăm alte sisteme care sunt interconectate cu climatul și sunt super importante pentru a susține viața pe Pământ. Ele oferă, de asemenea, beneficii incredibile ființelor umane.” a declarat jurnalistilor AFP Marco Lambertini, directorul general WWF, adăugând că “nu poate exista un viitor sănătos şi prosper pentru oameni pe o planetă cu o climă destabilizată, cu oceane şi râuri epuizate, cu sol degradat şi cu păduri defrişate, pe o planetă deposedată de biodiversitate”. Datele defalcate din raport arată că cel mai critic bilanț este în zona Caraibelor și în America de Sud, acolo unde populația de vertebrate sălbatice ar fi scăzut cu 89 % în acești 44 de ani. La polul opus, cel mai bine conservate sunt populațiile din America de Nord și Groenlanda, unde au fost înregistrate cu 23% mai puține efective. În Europa, Africa de Nord și Orientul Mijlociu, scăderea ar fi în medie de 31%. Ca explicații ale acestui trend, raportul menționează pierderea habitatelor ca urmare a agriculturii intensive, a activităţilor de minerit, a urbanizării… ceea ce a condus la defrişări, la epuizarea sau scăderea calităţii solului. La nivel global, doar 25% din suprafaţa solului nu prezintă amprente umane; în 2050 aceasta va fi de doar 10%, potrivit oamenilor de ştiinţă din cadrul Platformei interguvernamentale privind biodiversitatea şi serviciile ecosistemice (IPBES). Reprezentanții WWF atrag atenția că dispariţia faunei este o problemă etică, care are consecinţe semnificative asupra dezvoltării noastre. “Pescuim mai puţin faţă de acum 20 de ani deoarece stocul se diminuează. Randamentul unor culturi începe să scadă; în Franţa, cel de grâu stagnează din anii 2000 (…). Ne tăiem craca de sub picioare”, a precizat Pascal Canfin, directorul executive WWF Franța. 
Resursele, “serviciile” oferite de natură, au fost estimate de către economişti la 125.000 de miliarde de dolari anual, respectiv o dată şi jumătate cât produsul intern brut (PIB) la nivel mondial. An de an resursele planetei se epuizează tot mai repede. În 2018, “ziua depășirii” a fost 1 august.
Reprezentanții WWF consideră că “viitorul speciilor” ar trebui să preocupe mai mult liderii lumii, fiind nevoie de o strategie mondială similară combaterii încălzirii globale. Se poate stopa acest trend, susțin cercetătorii. Aceștia au dat câteva exemple de eforturi răsplătite, cum ar fi revenirea tigrului în Nepal, a tonului roşu în Atlantic sau a somonului din Loara. “Suntem prima generaţie care are o viziune clară cu privire la valoarea naturii şi a impactului nostru asupra ei. Am putea fi, de asemenea, ultima generaţie care poate inversa tendinţa”, a avertizat organizaţia WWF potrivit căreia perioada până în 2020 reprezintă ”un moment decisiv din istorie”.
Sursă: http://wwf.panda.org/knowledge_hub/all_publications/living_planet_report_2018/
About Author
