Vanilia este, după șofran, al doilea cel mai scump condiment din lume și a devenit la fel de prețioasă ca argintul. Dacă în urmă cu cinci ani prețul unui kg era 20 de dolari, în 2018 vanilia a ajuns să se vândă și cu 600 de dolari kilogramul. Motivele acestui salt uluitor sunt variate și greu de ținut sub control: de la schimbările climei, la speculații și până la acțiuni de criminalitate organizată.
Din punct de vedere evolutiv, vanilia ar fi trebuit să dispară în urmă cu mult timp, spun specialiștii. Cultivate departe de Mexicul lor nativ și fără ajutorul albinelor Melipona, orhideele de vanilie trebuie polenizate manual, într-un proces contra cronometru și extrem de migălos. Înfloresc o dată pe an, doar pentru o zi, iar polenizarea trebuie să aibă loc în primele 8-12 ore. După polenizare este nevoie de încă nouă luni pentru ca fructele să se maturizeze în păstăi. Păstăile trebuie apoi să treacă, timp de mai multe săptămâni, prin băi alternative de abur, soare și umbră și abia apoi sunt gata de comercializare.
Madagascar, țara adoptivă a vaniliei, este astăzi principalul producător la nivel mondial. 80% din producția acestei mirodenii provine de pe plantațiile de aici. 80 de mii de fermieri depind de comerțul cu această aromă.
De la ce a pornit criza vaniliei? Ciclonii tropicali care au măturat insula în 2017 au distrus mare parte din recolta de vanilie, făcând ca prețul să sară de 600 de dolari pe kilogram. O păstaie de vanilie ajunsese să valoreze 1 dolar, într-o țară extrem de săracă, iar afacerile micilor fermieri au devenit ținta preferată a hoților. Oamenii s-au trezit peste noapte cu platațiile devalizate, chiar înainte ca fructul să fi ajuns la maturitate. De frica hoților, fermierii au ajuns să-și culeagă ei înșiși păstăile cu o lună înainte de a fi coapte, invadând piața cu un produs de calitate scăzută și fără aromă intensă. Durează nouă luni ca păstaia de vanilie să ajungă la maturitate, iar parfumul și aroma consacrate se formează abia în ultima lună.
Valul de violențe și asaltul hoților asupra plantațiilor a ajuns la un nivel atât de ridicat anul trecut, încât fermierii au chemat polițiști înarmați să le păzească culturile. Au fost și zone în care localnicii și-au format patrule și și-au făcut singuri dreptate. Potrivit jurnaliștilor locali, zeci de hoți prinși în flagrant pe plantațiile de vanilie au fost uciși cu pietre sau cu macete.
Anul trecut pe vremea asta, pe 1 iunie 2018, prețul vaniliei era 515 dolari pe kilogram. În aceeasi zi argintul era cotat la 527 de dolari pe kilogram. Fluctuațiile de preț și de calitate i-au făcut pe producătorii care folosesc ca materie prima vanilia să caute soluții: unii au schimbat rețetele, altii au mers pe alternative. Spre exemplu, reprezentantul unei case de parfumuri elvețiene, cosumatorul unei zecimi din producția globală de vanilie, le-a dezvăluit jurnaliștilor “Time” că “ultima dată când prețul vaniliei a crescut, la 400 de dolari pe kilogram, în 2003, aproape 30% dintre cumpărători s-au îndreptat spre înlocuitori de vanilie și aromă sintetică”
Patru mari companii multinaționale au înființat The Livelihoods Fund for Family Farming, un fond pentru susținerea agriculturii familiale în Africa, Asia și America Latină și au anunțat investiții de 120 de milioane de euro în primii 10 ani. În Madagascar proiectul vizează plantațiile de vanilie, fermierii fiind învățați și ajutați să folosească tehnici de agricultură durabilă care să crească randamentul și calitatea produsului. Se urmărește de asemenea un control al lanțului de producție, evitarea intermediarilor și o predictibilitate mai mare a prețului de la un sezon la altul. Companiile implicate în acest program s-au angajat prin contract să achiziționeze vanilie doar de la fermierii care fac parte din proiect.
About Author
