Curieuse este una dintre cele 42 de insule de granit ale arhipelagului Seychelles şi a cincea ca mărime din întregul lanţ. Are aproape 3 kilometri pătraţi şi se află la 2 kilometri de coasta de nord a vecinei Praslin. Întreaga insulă şi apele din jur sunt zone protejate şi formează Parcul Naţional Marin Curieuse. Nu există posibilitatea să te cazezi aici. Singurii locuitori bipezi sunt rangerii şi câţiva voluntari care se ocupă de programele de conservare şi au grijă ca vizitatorii să le cunoască şi să le respecte munca.
Insula Curieuse este, în mod cert, un loc special. Şi m-a atras din primul moment în care am citit despre ea. A fost prima excursie pe care am trecut-o pe listă încă de acum doi ani, când ar fi trebuit să ajungem aici. Pe restul le-am mai schimbat, combinat, tăiat, dar în sanctuarul ţestoaselor Aldabra ştiam sigur că trebuie să ajungem. Înainte să vă povestesc despre traseul şi experienţa noastră aici, vreau să vă introduc puţin în atmosferă şi să vă ofer câteva informaţii despre acest loc cu o istorie bogată şi un trecut sinuos.
CURIOZITĂŢILE INSULEI CURIEUSE
👉 Câteva sute de ţestoase gigant trăiesc liber pe această insulă. A fost un efort uriaş de conservare a acestei specii ameninţate cu dispariţia. Aceste reptile preistorice care, pe vremuri, populau aproape toate insulele din regiune, au fost vânate şi traficate la scară largă. Între 1978 şi 1982, mai multe exemplare au fost relocate de pe îndepărtatul atol Aldabra, locul lor de origine. S-au aclimatizat şi au început din nou să se înmulţească. Succesul acestui program se încearcă repetat şi pe alte insule din jur. Sunt mai multe proiecte derulate de autorităţile locale împreună cu organizaţiile de mediu.
👉 Un loc mic cu o biodiversitate uriaşă. Insula Curieuse este casă pentru mai multe specii endemice de floră şi faună, majoritatea incluse în diverse programe de conservare. Dar cel mai important: este al doilea loc din lume, după insula Praslin, unde creşte natural palmierul coco de mer, despre care am povestit pe larg aici
👉 Şi ecosistemul marin din jurul insulei este strict protejat şi ajutat să se regenereze. Parcul Naţional Marin Curieuse derulează inclusiv un proiect de restaurare a coralilor, iar voluntari din diverse colţuri ale lumii monitorizează comunitatea de „lemon sharks”, specie aflată în pericol de extincţie
👉 Iniţial a fost botezată Insula Roşie, după nuanţa predominant roşiatică a solului. Numele Curieuse vine de la prima navă cu care francezii au ajuns aici – “La Curieuse”
👉 Din 1833 şi până la mijlocul secolului XX, pe insula Curieuse au fost carantinaţi şi trataţi bolnavii de lepră. Ruinele vechiului sanatoriu există şi astăzi, iar fosta reşedinţă a medicului găzduieşte un muzeu şi un centru educaţional (în aprilie 2022 era în reabilitare)
👉 Două incendii catastrofale au produs pagube majore ecosistemului de aici. Se spune că ambele ar fi fost provocate cu scopul de a valorifica mai uşor (a se citi a jefui) resursele naturale ale acestui loc. Cel mai recent, în 1967, a mistuit în jur de 150 de palmieri coco de mer. După acest incident major, autorităţile naţionale au inclus insula în rândul zonelor protejate şi i-au schimbat astfel destinul
👉 In 2004, tsunamiul uriaş provocat de cutremurul devastator din Indonezia a distrus zidul de protecţie din estul insulei. Singura barieră în calea eroziunii a rămas pădurea de mangrove, firavă şi ea
CUM AJUNGI PE INSULA CURIEUSE
Sunt mai multe variante să vizitezi insula Curieuse: tururi private, excursii de câteva ore sau de o zi,. Poţi opta să o incluzi într-un circuit împreună cu alte insule sau o poţi combina cu mai multe opriri de snorkeling. Ai de unde alege ceva ce ţi se potriveşte şi ca traseu, şi ca bani. Am cerut mai multe oferte şi, în final, ne-am lăsat pe mâna celor de la Angel Tours. Am ales o excursie de o zi pe insula Curieuse, două opriri pentru snorkeling la St Pierre Island şi Anse Lazio şi 30 de minute de bălăceală la Anse Georgette. 100 de euro de persoană a fost excursia, sumă în care au fost incluse taxa de intrare în Parcul Marin Curieuse de 15 euro de persoană, masa de prânz pe insulă, băuturi şi snacksuri pe barcă.
Am avut noroc de un grup foarte ok. Am fost 10 cu totul şi am avut un ghid de nota 10, Jason, extrem de simpatic şi pasionat, care ne-a ţinut conectacţi cu poveşti şi experienţe foarte interesante. Per total, o zi foarte reuşită.
Am plecat la ora 9:00 de pe plaja Grand Anse, aflată pe coasta de sud a insulei Praslin, la 10 minute de cazarea noastră. Reflux, marea calmă, cer senin. Jumătate de oră am făcut până la Anse St Jose, în sudul insulei Curieuse. Am avut aproape o oră la dispoziţie să explorăm pe cont propriu această zonă. Aici se află fosta reşedinţă a medicului din perioada în care insula găzduia sanatoriul pentru bolnavii de lepră, o casă colonială din 1870, transformată în muzeu. Din păcate era în reabilitare, înconjurată de schele. Plaja de aici e spectaculoasă şi avantajul să ajungi printre primii aici e că o ai aproape doar pentru tine.
O oră mai târziu, Jason ne-a adunat şi ne-a dat câteva informaţii despre traseul pe care îl vom urma. Aveam în faţă un drum de 2 km până la Baie Laraie, pe partea estică a insulei, peste dealuri, prin junglă şi prin pădurea de mangrove.
În zonele de umbră, la pauzele de hidratare, eram actualizaţi cu informaţii despre zona în care ne aflam şi despre flora şi fauna din jurul nostru. Aşa am aflat că pe lângă papagalul negru, specie rară, întâlnită aici şi pe Praslin, au migrat pe această insulă, căutând liniştea, şi câteva exemplare dintr-o specie endemică de Paradise Flycatcher, o pasăre care, până de curând, trăia doar pe insula La Digue.
În stânga şi în dreapta potecii, pământul este ciuruit. Sunt căile de acces spre cartierele crabilor, unii de dimensiuni impresionante.
Primim informaţii şi despre palm spider, păianjenul cu picioare roşii, cea mai mare specie de păianjeni din zonă şi foarte prezenţi, aici, în insulele Seychelles. Nu e printre favoriţii mei, dar, recunosc, l-am studiat şi l-am fotografiat pentru că este chiar spectaculos.
Înţeleg că nu este periculos pentru oameni. Insectele însă, chiar şi unele specii mici de păsări şi lilieci îî cad în plasa foarte rezistentă pe care o ţese. Aflăm că femelele sunt cele cu dimensiuni impresionante, sunt chiar de două ori mai mari decât masculii. Pot atinge chiar şi 10 cm. Jason a încercat să ne împrietenească cu un exemplar, dar, din tot grupul nostru, doar Alex a acceptat provocarea. Brrrrrr!
Ne apropiem de Baie Laraie. Ne oprim la viewpoint să admirăm de sus laguna în largul căreia se văd încă urmele fostului zid de apărare, distrus de tsunami-ul devastator din 2004. Zidul lung de 500 de metri şi înalt de 1,5 metri a fost ridicat acum mai bine de 100 de ani. Ar fi trebuit să protejeze laguna şi să o transforme într-o zonă ferită, un habitat pentru ţestoasele Hawksbill. Proiectul iniţial nu a avut succes. În schimb, a ajutat la extinderea pădurii de mangrove. Dispariţia zidului de protecţie a vulnerabilizat şi aceşti copaci extrem de preţioşi pentru viitorul insulei. Şase din cele şapte specii de mangrove îşi împletesc rădăcinile aici, pe coasta estică, protejează insula de eroziune şi adăpostesc o mulţime de vietăţi.
Pădurea de mangrove este acum parte dintr-un important program de conservare şi extindere. Ştii că urmează să intri pe tărâmul mangrovelor când zăreşti pasarela din lemn, înalţată un metru deasupra pământului. Are aproape jumătate de kilometru lungime. Am prins orele de reflux, când marea este retrasă. Altfel pe sub picioarele noastre am fi putut vedea pui de lemon shark, o specie de rechini care trăieşte în apele din zonă şi iubeşte să se fâţâie printre rădăcinile mangrovelor de aici.
Jason ne explică de ce se acordă o aşa mare importanţă acestei zone de mangrove. Sunt echipe întregi de voluntari din toată lumea care monitorizează evoluţia acestor arbori. Mai mult, sunt înlăturate din zonă alte plante invazive, care se infiltrează în acest ecosistem, cum ar fi cocotierii, spre exemplu.
Dacă iubiţi natura şi vreţi să-i faceţi un bine, aici, în acest loc, ajutaţi la refacerea pădurii de mangrove, ne-a spus Jason, arătându-ne cum se plantează seminţele acestui arbore. Un gest simbolic pe care l-am făcut cu toţii, minunându-ne cum din lucruri simple pot ieşi proiecte măreţe.
Nu ştiu voi cum sunteţi, dar pe mine mă fascinează şi impresionează deopotrivă toate eforturile acestea mici, locale, dar sincere, de a ajuta natura (ca la nivel macro, vedem cu toţii ce se întâmplă). De aceea le şi urmăresc peste tot pe unde ajungem şi mă opresc asupra lor în poveştile mele.
LOCUITORII GIGANT AI INSULEI
Mergem mai departe spre marea întâlnire cu faimoşii locuitori ai insulei. Peste 500 de ţestoase gigant trăiesc pe insula Curieuse. Aceste reptile preistorice au fost odată stăpânele acestui petic de pământ. Au dispărut treptat, fiind vânate şi traficate. În prezent în două locuri din lume mai pot fi întâlnite în libertate. În insulele Seychelles şi în Galapagos. Aici, în Seychelles, populează îndepărtatul atoll Aldabra, aflat la peste 1000 de km distanţă de insulele centrale. Tocmai de acolo au fost aduse mai multe exemplare aici, pe Curieuse, în încercarea de a repopula şi această insulă. Ambiţiosul proiect a început în 1978. Reptilelor uriaşe le-a plăcut noua casă şi au început să se înmulţească. Există chiar un centru de reproducere, unde puii sunt hrăniţi şi monitorizaţi până la 5 ani, după care sunt eliberaţi în sălbăticie.
Ţestoasele Aldabra trăiesc aproximativ 200 de ani. Aceste vietăţi nu contenesc să-i uimească pe oamenii de ştiinţă care le monitorizează comportamentul. Am citit o întâmplare povestită de unul dintre rangerii de pe insulă, o întâmplare din 2004 care lor le-a schimbat complet modul de raportare. Într-una dintre dimineţi nu au mai găsit nici urmă de ţestoasă nici pe pajişte, nici în pădurea alăturată. Ca niciodată, se retrăseseră în munţi, mult în interiorul insulei. Pe moment, nimeni nu a găsit o explicaţie. A doua zi, insula era lovită puternic de tsunamiul provocat de cutremurul din Indonezia. De atunci reacţiile ţestoaselor Aldabra sunt monitorizate cu atenţie.
Ţestoasele Aldrabra au un comportament de animal de companie, sunt curioase, sociabile, îşi lungesc gâtul de plăcere atunci când sunt mângâiate şi, în plus, sunt şi tare pofticioase. De obicei mănâncă frunzele anumitor copaci, însă de la turişti primesc banane şi florile care alcătuiesc decorul de la masa de prânz. Par să le considere delicatese. Cum te văd cu ele în mână îşi îndreaptă picioarele, îşi întind gâtul, te fixează lung şi pornesc hotărâte spre ţintă. Câteodată şi două, chiar trei în aceeaşi direcţie. E bine să-ţi fereşti degetele că s-a întâmplat să le guste şi pe ele.
Ţestoasele de aici sunt numerotate şi comportamentul lor este monitorizat. Comunitatea uriaşilor are, bineînţeles, câteva vedete. Captain Morgan, este una dintre veterane: are peste 100 de ani şi doar 3 picioare. Cobra are aproximativ 150 de ani şi şi-a dobândit numele de la mişcarea gâtului atunci când e mângâiată. Iar Tyson, numărul 18, este rebelul comunităţii. Muşcă din când în când şi distruge totul în jur când are chef. Ghidul nostru, Jason, povestea amuzat cum Tyson a urcat într-o zi în zona de bbq şi a fost nevoie de 5 rangeri ca să-l scoată. Fix cu Tyson am dat nas în nas, dar n-am îndrăznit să-l drăgălim şi nici să-l omenim cu banane.
Am stat vreo două ore în compania ţestoaselor Aldabra şi am savurat fiecare moment. Foarte interesantă şi educativă experienţa de aici. Şi impresionantă povestea acestei specii salvată în ultimul moment de la extincţie.
O zi pe Curieuse reprezintă o experienţă complexă. O insulă distrusă de lăcomia umană, renăscută din propria-i cenuşă (la propriu pentru că “rănile” ultimul incendiu sunt încă vizibile). Iar voluntarii de aici fac lucruri impresionante. E în topul recomandărilor mele în zonă. 💚
👉 Completăm constant experienţele noastre de călătorie din diverse colţuri ale lumii, AICI
👉 Imagini video din călătoriile noastre încărcăm periodic pe canalul nostru de YouTube @DailyEscape_stories
Călătorii inspirate tuturor! 🌏💚