PE URMELE PERLELOR ÎN INSULA MARGARITA | Cum am plecat cu trenul din București și am ajuns în Venezuela

Raluca Finta Jurnalist

N-aveam niciun aranjament de vacanță și tocmai aflasem că trebuie să-mi iau concediu în următoarele trei săptămâni. Ne-am luat inima în dinți și ne-am zis că nu există moment mai bun să ne punem în aplicare planul nebunesc despre care vorbisem de atâtea ori. Trebuia să ajungem în Germania. Cu avionul era exclus așa din scurt, dar am găsit bilete la trenul  București – Munchen cu plecare a doua zi.  Ne-am împachetat câteva lucruri, majoritatea de plaja. Asta ne doream, deși habar n-aveam unde urma să ajungem.

Visul lui Alex era să-și facă bagajul, să plece la aeroport și să-și aleagă una dintre ofertele superlast minute ale agențiilor care aveau puncte de lucru acolo. Locuise 10 ani în Germania și știa că e o practică frecventa a tinerilor nemți. Prețurile pachetelor vândute pe ultima sută de metri pot fi reduse și cu 50%. Am vorbit de atâtea ori despre acest gen de vacanță – pleci, dar nu știi unde ajungi – încât mi-l doream și eu la fel de mult.

Așadar, ne-am urcat în tren.  Cele 8-9 ore până la Timișoara le-am petrecut în vagonul restaurant. Ne-am împrietenit cu unul dintre angajații CFR și am povestit câte-n lună și-n stele. A fost timp suficient să aflăm că tot ce ne înconjura fusese cumpărat pe vremea lui Necolaiciuc, directorul rămas în istoria Căilor Ferate ca fiind artizanul celor mai umflate achiziții din istoria societății. Scandalul era proaspăt, omul nu fusese încă prins, era dat în urmărire internațională. Până a oprit trenul în gara din Timișoara, știam cât au costat paharul din care băusem, tacâmurile și farfuriile… de fapt, n-a rămas neinventariat niciun obiect din dotarea vagonului restaurant.

La Timișoara am avut o escală de câteva ore. Am ajuns în gara din Munchen la 5 dimineața și am plecat direct spre aeroport. La 5 și 40 de minute eram acolo. Ne-am așezat la o cafea așteptând să se deschidă ușile agențiilor de turism. Am intrat în primul birou care s-a luminat cum a bătut de ora 7.00. I-am dat tipei de la agenție câteva repere: departe, cald, apă frumoasă, cu plecare azi-maine, oricât de repede. Și-a băgat nasul în computer nu mai mult de un minut și a revenit zâmbind cu oferta: tocmai intrase în sistem un pachet all inclusive în Insula Margarita din Venezuela, cu plecare din Frankfurt, a doua zi. Erau ultimele doua bilete, reduse la jumatate din pret, 640 de euro de persoană – zbor și cazare all inclusive.

 

Isla de Margarita, Venezuela

 

A zis Venezuela??? Ne-am uitat lung unul la altul… Suna foarte bine dar ne lipseau informații. I-am zis că revenim în 10 minute. Am făcut o scurtă documentare pe net și ne-am convins că aia era destinația.

Oferta TUI cuprindea și pachetul “zug zum flug”. Adică era inclus transportul cu orice mijloc pe teritoriul Germaniei spre aeroportul de plecare și la întoarcere până la ieșirea din țară. Am luat trenul până la Frankfurt, unde ne-am căutat cazare pentru o noapte.

Zborul a durat 11 ore. Insula Margarita se află în Marea Caraibelor la distanță de aproximativ 30 de km de Venezuela continentală. Insula are o suprafață de 1070 de kilometri pătrați și, din punct de vedere al reliefului, este formată din doua parți distincte, unite între ele de o fâșie de plajă lungă de 18 km ce formează o lagună impresionantă – La Restinga.   Munții acoperă o suprafață importantă din această insulă cu vegetație bogată și plaje spectaculoase. În partea vestică se continuă cu  peninsula Macanao, zonă semi-deșertică cu cactuși uriași și pământ roșiatic.

 

Insula a fost descoperită de Columb în 1498 și a fost botezată cu numele Margarita, care în limba greacă înseamnă perlă.  Rapid a devenit renumită pentru perlele naturale care se găseau în apele din zonă. În secolele 16 și 17 mai multe forturi au fost ridicate de-a lungul coastei pentru a face față atacurilor piraților.

Un reprezentant al agenției ne-a așteptat la aeroport și ne-a asigurat transferul la hotel. Se înserase deja când am apucat să ne cazăm. Hotelul era poziționat pe cea mai cunoscută plajă a insulei – Playa el Agua. Porțile resortului erau păzite de gardieni înarmați ceea ce ne-a creat inițial o senzație de disconfort. Dimineața, însă, totul arăta atât de spectaculos și prietenos încât nu am avut nicio problemă să descoperim împrejurimile.

Pe plajă, șezlongurile din primele rânduri aveau copertine din pânză foarte groasă. Câteva ore mai târziu le-am deslușit rostul și am avut și explicația faptului că, încă de la prima oră, toate erau ocupate. Noi ne-am ales niște șezlonguri sub o umbrelă de stuf, mai aproape de malul mării. În două ore eram amândoi roșii, mai ceva ca racii opăriți, fără să fi stat direct în soare. Era atât de vizibil prin ce urma să trecem, încât, în jurul nostru au început să roiască diverși vânzători ambulanți care ne ofereau frunze cărnoase de aloe sau loțiuni gata preparate din aceeași plantă. Plăteam cu vârf și îndesat pentru că ignorasem avertismentele privind puterea soarelui, acolo, atât de aproape de Ecuator. Cremele de soare uzuale în Insula Margarita sunt cele cu factor de protecție 70 sau mai mare. Noi ne-am încăpățânat să folosim factorul 30 cu care venisem în geamantan.  Ne-am schimbat primul strat de piele în primele zile, dar ne-am învățat lecția și am început să vânăm copertine din pânză groasă pe care le “rezervam” cu prosoape încă de cu seara.

 

Playa el Agua, Isla de Margarita, Venezuela

 

Partea de insulă unde eram cazați avea un aer extrem de boem: o faleză largă de-a lungul plajei, cu palmieri impunatori și împănată cu mici restaurante și terase cu hamace și perne îmbietoare. Era și o zonă extrem de animată, localnicii se întreceau să-și ofere serviciile sub cele mai diverse forme… și erau foarte insistenți. De la perle, bijuterii din coral, la trabucuri cubaneze sau stridii proaspăt culese de pe fundul mării, oferta vânzătorilor ambulanți nu se epuiza niciodată. Nu o să-l uit pe tipul, ușor dubios, care făcea sandale din piele – handmade. Îți lua măsura pe loc, desenându-ți talpa pe o bucată de carton și în două zile îți primeai încălțările unicat. Foarte rezistente, le am și acum.

 

Printre primele sfaturi pe care le primești când ajungi pe Insula Margarita este cel legat de schimbul valutar. Cursul “la negru” era de două ori mai bun decât cel oficial. Dar trebuia să găsești acel “la negru” de încredere. Noi am mers cu recomandare la un chioșc din zonă și nu am avut experiențe neplăcute.

 

Un alt sfat: perlele naturale autentice sunt rare, costă pe măsură și se vând cu certificat. Toate celelalte perle pe care le găsești pe plajă sau la micile magazine ale localnicilor sunt, cele mai multe, perle de cultură de calitate mai slabă. Există și fake-uri, mai puține și ușor de depistat.

 

Isla de Margarita, Venezuela
Isla de Margarita, Venezuela

 

Pe insulă cel mai ieftin mijloc de transport era taxiul. Benzina costa atât de puțin încât nu exista diviziune a bolivarului ca să cumperi un litru de combustibil. Șoferul autocarului care ne-a adus la hotel ne-a spus că un plin de 70 de litri îl costa echivalentul a 2 dolari.  Ani de zile a avut loc un troc între venezueleni și  prietenii lor cubanezi: le trimiteau vapoare cu petrol și, la schimb, primeau fructe și profesori de sport.

 

Isla de Margarita, Venezuela

 

Deși o duceau mai bine decât venezuelenii de pe continent, locuitorii din Insula Margarita erau și ei extrem de săraci. Dar, de bine de rău,  își găseau de muncă în slujba turiștilor. Vizita noastră acolo a coincis cu perioada ultimei campanii electorale a lui Hugo Chavez. Orașele erau înțesate de afișe și grafitti, se făcea politică la fiecare colț. Inclusiv la coadă la apă. Căci, da, apa se vindea din cisterne, iar oamenii se așezau la rând așteptând să se alimenteze. Doar hotelurile aveau apă curentă pe Insula Margarita. Înțeleg că situația nu s-a schimbat…

 

Capitala insulei, La Asuncion, este dominată de castelul Santa Rosa. Însă cel mai important oraș rămâne Porlamar, centrul comercial al insulei.

Cea mai spectaculoasă zonă a insulei este, în opinia mea, laguna La Restinga. O rezervație naturală absolut minunată formată din păduri întinse de mangrove străbătute de canale înguste și întortocheate, aproape labirintice. Aici te întâlnești cu delfini, broaște țestoase, cu stele de mare portocalii care strălucesc în soare de pe rădăcinile mangrovelor. Tot aici există peste o sută de specii de păsări, printre care pelicani, cormorani sau vedetele zonei, spectaculoșii papagali. Fiecare canal are câte un nume astfel încât plimbarea prin această lagună conturează o veritabilă poveste.

La Restinga, Isla de Margarita, Venezuela

 

Excursia nu se putea termina decât cu un Coco Loco, un cocktail tradițional preparat într-o nucă de cocos.  De altfel, farmecul insulei sunt micile terase colorate, în special pe plajă, unde poți degusta toate specialitățile tropicale autohtone. Și nu sunt puține.

 

Merită de vizitat în zonă și insulele Coche și Cubagua, rezervația naturală Los Roques, un arhipelag cu o apa incredibilă și cu plaje sălbatice, dar și Angel Falls, cea mai înaltă cascadă din lume – 979 de metri, aflată în sud-estul Venezuelei.

Am cutreierat insula și în mod organizat, și pe cont propriu, cu taxiul. În afară de aparatul foto nu am avut lucruri de valoare la noi. Nu pot spune că ne-am simțit vreun moment în pericol, însă nici nu ne-am îndepărtat de hotel după lăsarea întunericului. De două ori am văzut militari înarmați făcând razii pe faleză și pe plajă.

 

Nu am menționat prețuri pentru că oricum nu mai au nicio valoare. Venezuela trece printr-o criză fără precedent. Moneda națională s-a devalorizat cu 98%. O cafea a ajuns să coste 2 milioane de bolivari, iar  Fondul Monetar Internațional estimează că rata inflației va atinge la finalul anului 1.000.000%. Milioane de venezueleni au fugit din țară iar cei rămași sunt în pragul foametei.

Au trecut 10 ani de la aventura noastră în Insula Margarita. În mod evident, acum nu este de recomandat această destinație, însă, vă sfătuiesc să o țineți minte. Cu siguranță vremurile se vor schimba și această insulă va fi repusă pe harta turistică a regiunii.

More photos here

Semnează și tu pe harta experiențelor autentice!

Iubești să descoperi oameni și locuri noi? Ești călător amator, blogger sau colinzi lumea prin prisma jobului?
Hai să ne împărtășești experiențele tale de călătorie, exact așa cum le-ai trăit!

Trimite-ne poveștile și recomandările tale pe office@dailyescape.net și intră în comunitatea călătorilor dedicați și informați!

MORE NEWS