Micuţa insulă La Digue, a treia ca mărime din Seychelles este şi cea mai autentică, cu cele mai spectaculoase peisaje. Formaţiunile de granit sunt copleşitoare, plajele sunt seducătoare, iar vibe-ul local te cucereşti din primul moment. 2500 de localnici locuiesc aici. A fost prima oprire în călătoria noastră.
O oră şi jumătate am făcut cu feribotul din Mahe. Circulă de trei ori pe zi în timpul săptămânii şi de două ori în weekend. Părerea mea, e o mare greşeală să nu-ţi programezi câteva nopţi aici. Noi am stat 5 zile. Am reuşit să ne ţinem de plan şi am văzut cam tot ce ne propusesem. Dar ar mai fi încăput vreo două zile pentru atmosferă…
REPERE UTILE DESPRE PREŢURI ŞI STIL DE VIAŢĂ
*** Am găsit o insulă mai comercială decât mi-am imaginat, pe care se construieşte mult. Ştiam că aici nu circulă maşini, doar biciclete. Doar parţial corect: turiştii nu pot închiria maşini, dar există multe, tot mai multe taxiuri şi microbuze pentru transfer sau diverse tururi. Acum câţiva ani erau 10 maşini pe insulă, acum sunt spre 100. Localnicii pot aduce autoturisme dacă le folosesc pentru servicii turistice şi nu în scop personal.
*** Insula este mică (10 km2), dar nu atât de mică încât să o poţi face la pas. Şi e mai mare păcatul să ajungi aici şi să nu vrei să descoperi cât mai mult. De aici şi temerea mea cea mai mare: NU ştiu să merg pe bicicletă şi nu am reuşit să mă mobilizez să învăţ, aşa cum îmi propusesem când am planificat călătoria. Eram uşor disperată la gândul că ruinez plăcerea explorării acestei mici bijuterii din cauza handicapului meu. De asta am şi acceptat să mă urc pe chestia cu trei roţi cu care mi-a ieşit în cale soţul, victorios. Da, de tricicletă este vorba. Ne-am cam scuipat la început, dar, doamne, ce mi-am mai făcut treaba cu ea: la deal, la vale, prin pădure, foarte utilă mi-a fost. 🙂 De notat, roata în plus îi triplează preţul. Dacă o bicicletă se închiriază cu 100 SCR pe zi ( cam 7 euro ), bicicleta tandem sau tricicleta costă 250-300 SCR pe zi. Când am căutat o explicaţie, mi s-a răspuns că astea-s „fashion”. 😀
***Pe insulă găseşti cam tot ce ai nevoie – basic, evident: minimarketuri, bancomate, farmacie… Preţurile sunt mai mari, chiar până la dublu faţă de Mahe, la majoritatea produselor. Ca peste tot în Seychelles, masa la restaurant este foarte scumpă, chiar nejustificat de scumpă de cele mai multe ori. Există însă aşa numitele „take away”, nişte restaurante mici de familie, cu ofertă decentă şi preţuri mult mai aşezate. Toate au şi spaţii pentru servire la masă. Noi suntem 4 şi ca să va faceţi o idee, o masă la restaurant (un singur fel de mâncare şi o băutură) ne costa între 130-150 euro, iar la take away undeva la 40-50 de euro. Comparaţia este similară pe toate cele 3 insule pe care am stat. Şi nişte exemple: am mâncat bine la Rey&Josh Cafe, la Gala, la Zerof. Bine, dar scump, am mâncat la Chez Jules. Iar Chez Mimi, care se bucură de un rating foarte bun pe tripadvisor, pe noi nu ne-a impresionat deloc. Şi Bellevue era pe lista noastră pentru „sunset dinner”, dar, după ce am citit câteva review-uri, am prins apusurile în alte părţi.
***Pe insulă sunt câteva hoteluri, dar găseşti şi variante mai accesibile de cazare. Noi am optat pentru un bungalow duplex – 2 camere independente – Chalet Bamboo Vert. Esta mai aproape de centru decât de vreo plajă, dar se află într-o zonă liniştită, foarte verde. Are o curte generoasă, îngrijită, plină de pomi fructiferi de toate soiurile. Camerele sunt simple, dar spaţioase, iar micul dejun, foarte ok. Per total raportul calitate – preţ a fost foarte bun. Oricum prin cameră nu ajungeam decât la finalul zilei, rupţi de oboseală. Căci insula asta te provoacă să o descoperi în detaliu.
PATRU TRASEE DE POVESTE
Aşadar, sunt câteva trasee extrem de spectaculoase pe care nu trebuie sa le ratezi, odată ajuns în La Digue: traseul de nord: Anse Severe – Anse Patates – Anse Banane; traseul de sud-est: Grand Anse – Petite Anse – Anse Cocos; Anse Marron trail şi Nid D’Aigles (cel mai înalt punct al insulei). Pe acesta din urmă nu l-am făcut, dar restul sunt o încântare. O menţiune specială pentru Anse Marron Trail – este fabulos şi despre el o să vă povestesc prima dată.
Anse Marron Trail
Anse Marron este de fapt o plajă. Cea mai izolată plajă de pe insulă şi cu cea mai spectaculoasă piscină naturală formată de stâncile din granit. Se află în mijlocul unui traseu de 7 kilometri care croşetează jungla, escaladează uriaşii bolovani de granit, se infiltrează printre ei, traversează plaje sălbatice şi trece prin apă ce ajunge uneori până la piept. Este singurul traseul de pe insulă care se face exclusiv cu ghid autorizat. L-am studiat mult în perioada de documentare, prin diverse filmuleţe postate pe YT şi nu înţelegeam de ce este considerat atât de dificil. Nu vă luaţi după ele, niciunul nu redă integral realitatea. Nu neapărat gradul de dificultate este important, cât faptul că sunt porţiuni din traseu pe care nu ai nicio şansă să le nimereşti singur, culoare imaginare printre două stânci pe unde nu te-ai încumeta vreodată să înaintezi.
Aşadar, sunt câţiva ghizi pe insulă cu care poţi face acest traseu. Noi l-am ales pe Robert Agnes, fondatorul Sunny Trail Guide La Digue. Am ţinut legătura foarte simplu pe mail şi prin whatsapp. Poţi opta să faci traseul în grup sau privat. Noi am optat să mergem singuri, în ritmul nostru. Pentru că am nimerit într-o perioadă aglomerată, Robert a coordonat un grup de 10 persoane, iar pe noi ne-a încredinţat lui Roland, zis şi Bushman sau Bushdoctor, o enciclopedie ambulantă.
În paralel cu explicaţiile punctuale despre traseu, am avut parte de cea mai amplă lecţie despre flora şi fauna din Seychelles şi despre rolul fiecărei plante în viaţa de zi cu zi, în alimentaţie sau în medicina tradiţională locală. Părea că vorbeşte cu plantele, se oprea la nişte detalii la care nu ne-am fi gândit vreodată şi tot traseul l-a parcurs desculţ. Era într-o deplină armonie cu natura. L-am ascultat impresionaţi.
Mă întorc puţin la pregătirea traseului. Ni s-a recomandat să avem la noi încălţăminte de trekking, papuci de apă şi 2 litri de apă de persoană. Ei bine, chiar au fost necesari.
Ne-am dat întâlnire la ora 9.00. Timingul este foarte important pentru că traseul este calculat în funcţie de flux şi reflux. Traseul începe din apropierea plajei Grand Anse şi continuă cu Anse Songe, Grand L’Anse, Grand Cap şi Pointe Camille. Un spectacol total au fost cele mai bine de două ore cât am făcut până la Anse Marron.
Au fost câteva zone de care am crezut că nu o să trecem, am făcut stretching, alpinism, echilibristică, ne-am ţinut şi respiraţia când am trecut pe lângă nişte tufişuri unde trăia o colonie de albine din categoria celor războinice… A fost cu trăiri intense pentru noi şi cu fun maxim pentru copii. Am reuşit să şi filmez mare parte din traseu, aşa că am şi dovada 😀
Am fost primii din cele trei grupuri care am călcat pe Anse Marron. Frumuseţea locului îţi taie respiraţia: plaja cu un nisip alb extrem de fin, formaţiunile de granit absolut fabuloase şi vegetaţia… Am şi avut noroc de o zi excelentă cu cer mai mult senin, iar culorile te hipnotizau.
Ne-am stabilit cartierul general sub un bolovan uriaş şi am sărit direct în piscina naturală formată de stâncile din granit, ca să ne răcorim. Soarele eradeja foarte puternic. Nu este recomandat să te avânţi în afara zonei protejate de stânci, din cauza valurilor şi a curenţilor puternici. În jur de o oră şi jumătate am petrecut aici, timp în care am primit şi un prânz light cu samosas, legume şi fructe din belşug.
Partea a doua a traseului a fost mai prietenoasă. Am mers mult prin pădure, printre palmieri şi takamaka – arborele-simbol al arhipelagului. Am traversat alte două plaje sălbatice, Anse Bonnet Carre şi Anse aux Cedres.
Când nu mă mai aşteptam să mă mai impresioneze ceva pe acel traseu am ajuns la Anse Pierrot. Doamne, o minunăţie de loc! Noi am urcat-o în topul plajelor preferate din La Digue.
I se mai spune şi plaja lui Robinson Crusoe. În 1987 aici s-a filmat producţia britanică „Crusoe”. Accesul se face doar de pe apă. De aceea, nici nu e foarte populară această plajă. Ajung aici cei care vin dinspre Anse Marron, aşa ca noi sau cei care aleg turul cu caiacele. Pe jos poţi ajunge doar la reflux. N-am zăbovit mult aici pentru că apa creştea şi eram contra cronometru. Ne-am întors însă a doua zi dimineaţă ca să ne facem plinul de acest loc.
Ultimele 20 de minute din traseu au fost prin apă. Începuseră şi valurile, iar pe alocuri apa îî trecea celui mic de piept. Ţineam bagajele deasupra capului şi îi păşeam pe urme lui Roland, care ne avertiza pe unde să o luăm cel mai bine.
Aproape de ora 3 am ajuns pe Anse Source d’Argent, plaja-vedetă de pe La Digue. Ne-am oprit să ne tragem sufletul la un fresh de mango. Eram juliţi, obosiţi, dar fericiţi. Traseul Anse Marron a fost una dintre cele mai frumoase experienţe din Seychelles şi recomandarea noastră nr. 1 din La Digue. Pentru 2 adulţi şi doi copii (12 & 14 ani) preţul negociat a fost de 170 de euro.
L’Union Estate Park & Anse Source d’Argent
Jumătate de zi am alocat plajei Anse Source d’Argent, “bijuteria” insulei, considerată una dintre cele mai frumoase plaje din lume. Se află în parcul L’Union Estate, domeniul fostei plantaţii de cocotieri şi de vanilie, ce a ocupat un rol foarte important în istoria insulei. Există o taxă de intrare de 100 SCR de persoană pentru vizitatorii de peste 12 ani. Ai acces cu bicicleta în parc până la un anumit punct şi, dacă ai timp, merită un tur. O mini plantaţie de vanilie există în continuare, dar mult redusă din cauza dificultăţii cu care se realizează manual polenizarea. Mai pot fi vizitate vechiul cimitir, fosta reşedinţă de pe plantaţie, unul dintre cele mai vechi exemple de arhitectură colonială franceză de pe insulă, zona cu ţestoase Aldabra şi The Giant Union Rock, impunătorul monolit din granit negru, înalt de 40 de metri, despre care se estimează că ar avea o vechime de 700 de milioane de ani.
Parchezi bicicletele alături de alte câteva sute şi te îndrepţi spre plajă. Peisajul, atât de familiar din poze, te copleşeşte când ţi se dezvăluie în realitate. Anse Source d’Argent are în jur de 1 kilometru lungime, dar tot se aglomerează. E bine să ajungi dimineaţă: îţi poţi alege locul la umbră şi prinzi şi întregul ciclu de transformare a peisajului, în funcţie de flux şi reflux. Apropo, găsiţi pe net orarul zilnic al mareelor, în funcţie de care să vă planificaţi activităţile, e foarte important.
Aşadar, noi am venit de dimineaţă pe plajă. Ne propunsesem ca în prima parte a zilei să ajungem din nou la Anse Poirrot, plaja lui Robinson Crusoe care ne plăcuse atât de mult. Am făcut, practic, invers finalul traseului Anse Marron. Doar că acum a fost mai simplu pentru că apa era foarte mică. Iar plimbarea de-a lungul stâncilor de granit este grozavă. Am stat pe această plajă izolată până când apa a început să crească. Apoi ne-am întors pe Anse Source d’Argent. Am cucerit un petic de umbră, mai departe de zona centrală care devenise furnicar. Am testat şi snorkelingul. Sunt zone interesante, dacă ai noroc poţi întâlni şi ţestoase.
Activitatea cea mai căutată aici este plimbarea cu caiacele transparente. O tură privată de 2-3 ore costă 20 de euro pentru adulţi şi 15 euro pentru copii, iar în grup, 10 euro de persoană.
De-a lungul plajei găseşti câteva terase cu fructe şi sucuri naturale în combinaţii delicioase. Atmosfera este foarte plăcută. Nu suntem noi adepţii zonelor turistice aglomerate, dar plaja asta a meritat orele alocate.
La plecare am fost recompensaţi cu câteva scene dintr-o nuntă tradiţională. Am trecut pe lângă plaja amenajată pentru ceremonie şi pe drum am dat nas în nas cu mirii care soseau într-un car tradiţional tras de boi şi decorat ca de sărbătoare. Pe vremuri, carele trase de boi erau principalul mijloc de transport pe insulă. Acum sunt folosite doar la evenimente speciale.
Traseul de sud: Grand Anse – Petite Anse – Anse Cocos
Continuăm cu zona sălbatică din La Digue. Grand Anse – Petite Anse – Anse Cocos este un alt tur care merită efortul, tot în partea de sud (sud-est) a insulei, în direcţia opusă lui Anse Marron. Traseul traversează stâncile şi jungla ce despart trei plaje fabuloase.
Rezervaţi-vă o zi pentru tura asta, fiecare plajă merită câte un popas. Deşi sunt ghizi care îşi oferă serviciile pentru acest traseu, drumul este marcat şi relativ simplu de parcurs. Am ales să-l facem pe cont propriu. Din centrul insulei, unde eram cazaţi noi, am mers cam jumătate de oră cu bicicletele pe un drum extrem de pitoresc. Am parcat chiar la intrarea pe plaja Grand Anse.
E cea mai mare plajă din La Digue, lată, sălbatică şi extraordinar de frumoasă. Am ajuns pe la 11 aici, era deja extrem de cald şi niciun nor pe cer. Singurele zone de umbră erau câteva cuiburi, să le zicem, făcute din lemne şi frunze uscate de palmier, dar, evident, erau toate ocupate. Mai puţin ultimul care era complet distrus. Băieţii s-au apucat să-l reconstruiască. Nu le-a ieşit din prima, nici din a doua, dar a treia încercare a fost cu noroc. Foarte util peticul acesta de umbră.
Oceanul este nărăvaş pe partea asta a insulei. Sunt valuri mari şi curenţi puternici mai tot timpul. Este un loc preferat de surferi, în special. Inotul este nerecomandat. Însă băieţii chiar nu aveau cum să rateze o luptă adevărată cu valurile. I-am scos cu forţa din apă când a trebuit să ne continuăm traseul.
Încă ceva important: să nu faceţi ca noi, să vă luaţi apă la voi. La unica terasă de pe plaja Grand Anse litrul de apă e de 5 ori mai scump decât la supermarket.
Am plecat spre Petite Anse, următoarea plajă de pe traseu. Un drum de 15 minute prin pădure şi peste câteva stânci şi am ajuns la miniatura lui Grand Anse. La fel de spectaculoasă, cu mult mai puţină lume şi valuri ceva mai mici (punctual, în acea zi). Dar, atenţie, apa devine adâncă brusc, iar oceanul poate fi complet neprietenos peste tot pe această coastă, în lipsa protecţiei unei bariere de corali.
Traseul nostru continuă alte 20-30 de minute, un drum relativ uşor, cu câteva pante mai neprietenoase. Ajungem la Anse Cocos. O altă plajă tare spectaculoasă în sălbăticia ei. Este cea mai îndepărtată plajă de pe coasta de est: un semicerc aproape perfect de nisip alb, încadrat de stânci de granit şi piscine naturale. Două trunchiuri de copaci, victime ale vreunei furtuni, probabil, fac parte din decor.
În jurul prânzului, culoarea apei este hipnotizantă. Am găsit un loc la umbră în zona barului simpatic aflat în extremitatea dreaptă a plajei. Intrarea in apă este lină, dar cu bolovani. Cel puţin în zona asta este nevoie de papuci de apă. Evident, băieţii au plecat să exploreze salba de bolovani din granit şi piscinele naturale, iar eu mi-am făcut norma de sute de poze 😀
Foarte plăcute orele petrecute aici. Ne-am relaxat până după amiază, când apa a înghiţit mare parte din plajă. Atunci am pornit pe traseul invers, spre Grand Anse, locul unde parcasem bicicletele.
Traseul de nord: Anse Severe – Anse Patates – Anse Grosse Roche – Anse Banane
Nordul insulei este mai comercial. Este zona cu cele mai multe hoteluri şi terase, dar plajele şi peisajele sunt minunate. Merită să-i aloci o zi. Cum treci de La Passe, centrul locuit al insulei şi de jetty, drumul urmează coasta spre Anse Severe, cea mai populară plajă din această parte. Grijă mare să nu vă fure peisajul şi să accidentaţi vreo băştinaşă cu carapace, noi am întâlnit vreo două pe acest traseu. Prima chiar în zona de parcare a bicicletelor din dreptul plajei Anse Severe. Statea fix în drum şi se lăsa răsfăţată de turişti cu diverse fructe.
Ne planificasem câteva ore pe această plajă. Citisem că este o zonă bună de snorkeling. Am fost surprinsă să constat că, într-adevăr, aşa e. De fapt, a fost cel mai bun loc de snorkeling de pe La Digue, testat de noi. Nu vorbesc de corali, nu prea mai sunt pe nicăieri pe aici, dar am înotat cu o ţestoasă, am văzut o murenă-tigru şi o mulţime de peşti de diverse dimensiuni şi culori, chiar şi câteva şcoli. Zona din jurul stâncilor solitare din largul plajei, acolo vă recomand să încercaţi, în special în prima parte a zilei.
La reflux, Anse Severe este o plajă lată, însă pe măsură ce apa creşte, suprafaţa i se înjumătăţeşte. Dacă fluxul aduce şi valuri, porţiuni din plajă sunt înghiţite complet. Ca majoritatea plajelor de aici şi aceasta are zone de umbră naturală. Şi câteva terase şi baruri simpatice, care pot deveni chiar foarte animate.
Drumul continuă pe coastă. Fascinaţi de peisaje depăşim mai uşor căldura sufocantă şi pantele destul de antipatice, uneori. Ajungem la Anse Patates. Facem o pauză de poze.
Este cea mai spectaculoasă plajă de pe această parte a insulei. Un petic mic de nisip alb, înconjurat de verdeaţă, cu apă turcoaz şi cu nişte bolovani de granit artistic aranjaţi în decor. Se află în faţa unui hotel, dar, cum toate plajele sunt publice, oricine are acces. La întoarcere, îî alocam mai mult timp.
Ne vedem de traseu. Construcţiile se răresc şi peisajul devine tot mai sălbatic. Un kilometru mai departe ne oprim la Anse Grosse Roche, o plajă devenită celebră datorită uriaşei stânci de granit negru ce răsare din nisip. Locul a fost platou de film şi scenă pentru reclame. Plaja este sălbatică, noi am găsit-o pustie, în plin sezon. O bucurie să fie toată a noastră în scurta plimbare.
Anse Banane a fost ultima noastră oprire pe traseul acesta. Suntem în mijlocul coastei de est, aproape de capătul drumului de acces. Plaja nu este aşa spectaculoasă ca celelalte, dar oferă o panorama minunată către insulele vecine: Felicité, Marianne, Grande Soeur şi Petite Soeur. Puţini turişti ajung aici, cei mai mulţi ca să testeze restaurantul Chez Jules, aşa ca noi. Un loc overrated, nejustificat de scump, pe care nu l-aş recomanda decât pentru privelişte. Care, chiar merită.
Ce mai poţi face pe La Digue şi noi nu am apucat: traseul Nid d’Aigles – cel mai înalt punct de pe insulă, 333 m – la capătul celor 4 kilometri eşti recompensat cu o panoramă spectaculoasă. De asemenea, sunt multe oferte de excursii de o zi spre insulele învecinate.
Ma opresc aici. Nouă insula La Digue ne-a oferit cele mai spectaculoase momente din călătoria în Seychelles. Dacă şi drumurile voastre ajung pe aici, luaţi-vă timp să o descoperiţi. Vă va umple de energie şi amintiri speciale.
👉 Completăm constant experienţele noastre de călătorie din diverse colţuri ale lumii, AICI
👉 Imagini video din călătoriile noastre încărcăm periodic pe canalul nostru de YouTube @DailyEscape_stories
Călătorii inspirate tuturor! 🌏💚