Mobilizare masivă pentru refacerea ecosistemului din Insulele Galapagos, puternic afectat de schimbările climatice şi de turism. Actorul Leonardo DiCaprio a anunţat recent o finanţare de 43 de milioane de dolari prin proiectul Re:wild, al cărui fondator este. Banii sunt destinaţi unor programe de repopulare, de conservare şi de educare a localnicilor. Prioritară este înmulţirea şi reintroducerea a 13 specii dispărute sau pe cale de dispariţie la nivel local, inclusiv iguana roz, anumite tipuri de ţestoase gigant, dar şi faimoasa cinteză Floreana, o pasăre extrem de rară despre care se spune că l-ar fi inspirat pe Charles Darwin. Tot prioritară este eliminarea speciilor invazive care au produs dezechilibre şi pagube uriaşe în fauna şi flora din arhipelag.
Ultimele 211 iguane roz de pe Pământ
Situaţia iguanelor roz este dramatică. Doar 211 exemplare au fost descoperite la recensământul făcut anul aceasta pe insula Isabela, singurul loc de pe Pământ unde trăieşte această specie. Un grup de 30 de cercetători de la organizaţia Galapagos Conservancy și de la Direcția Parcului Național Galapagos a organizat o expediţie pe urmele acestei reptile extrem de rare.

Cea mai alarmantă constatare a fost faptul că nu au reuşit să identifice niciun exemplar tânăr. Ultimul pui de iguană roz ar fi fost observat pe insulă în 2014. Din primele concluzii al expediţiei, parte din vina pentru declinul acestei specii o poartă nişte rozătoare, aduse de pe continent, care se hrănesc cu ouăle depuse de reptile. Acesta este motivul pentru care salvarea iguanei roz a deveni o urgenţă în programul de conservare a biodiversităţii din Galapagos.
Numărul ţestoaselor gigant din Galapagos a scăzut cu 90%
Şi populaţiile de ţestoase gigant au suferit un declin devastator în ultimii ani. În cadrul aceleiaşi iniţiative de refacere a Insulelor Galapagos, peste 10.000 de broaște țestoase gigant născute în captivitate au fost eliberate în sălbăticie. Este cel mai amplu program de repopulare la nivel mondial. Face parte dintr-un proiect ambiţios pe termen lung, care urmăreşte stoparea declinului populaţiilor de ţestoase din arhipelag, ca urmare a schimbărilor climatice şi a exploatării. Numărul actual de exemplare reprezintă doar 10% din populaţia iniţială și ocupă aproximativ 35% din habitatele disponibile. Potrivit cercetătorilor Direcţiei Parcului Naţional Galapagos, refacerea populațiilor de țestoase gigant la numărul lor istoric va dura, probabil, zeci de ani.

Există şi o veste bună. A fost descoperit un exemplar dintr-o specie de ţestoasă gigant pe care cercetătorii o credeau dispărută de acum mai bine de 110 ani. O femelă dintr-o specie nativă de pe insula Fernandina a fost găsită accidental în urma unei expediţii în 2019. Analizele genetice au confirmat bănuielile oamenilor de ştiinţă. Mai mulţi cercetători vor pleca într-o nouă expediţie pe insula Fernandina în speranţa că vor mai găsi cel puţin un exemplar, un partener pentru “Fernanda”, ca să încerce salvarea speciei.

Şi NASA se implică în refacerea ecosistemului din Insulele Galapagos. 750.000 de dolari vor fi investiţi prin programul NASA de ştiinte aplicate. În parteneriat cu Galapagos Conservancy și cu Universitatea de Stat din New York, urmează să fie implementat un sistem integrat care să uşureze munca autorităţilor locale. Aplicaţia va include previziuni despre condiţiile climatice viitoare, informaţii despre starea ecosistemelor, despre îmbunătăţirea biodiversităţii, date despre rezultatele economice şi despre costurile operaţionale. Potrivit cercetătorilor, prognozele privind temperatura și precipitațiile în secolul următor se situează în afara limitelor observate vreodată în insule, astfel încât efectele schimbărilor climatice vor avea consecințe semnificative pentru faună, în mod special pentru ţestoasele gigant.
Ecuadorul este una dintre cele 17 țări cu cea mai mare biodiversitate din lume. Peste 97% din suprafaţa insulelor Galapagos are statut de parc naţional.
Mai multe informaţii despre cele mai căutate destinaţii de călătorie din lume, aici.