dailyescape.net

S.O.S. | Națiuni care se scufundă

Posted: December 17, 2018

SHARE

Diplomați din 200 de țări, reuniți zilele trecute în Polonia, au reușit să mai facă un pas spre implementarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice. După multe ore de negocieri dificile a fost adoptat un set detaliat de reguli pe care țările semnatare trebuie să-l implementeze până la următoarea întâlnire din 2020. În timp ce discuțiile la nivel diplomatic sunt lente și greoaie, vin vești tot mai alarmante de la specialiștii care urmăresc și caută soluții ca să tempereze fenomenul încălzirii globale. Noile previziuni arată o creștere a temperaturii medii la nivel mondial cu 3 grade până la sfârșitul secolului, cu un grad mai mult față de estimarea pe care s-a bazat Acordul de la Paris din 2015. O estimare recent publicată de NASA anunță că nivelul mării va crește în medie cu 65 de cm până în 2100. Însă, sunt studii care vorbesc punctual de valori mult mai mari. Potrivit unei analize The Guardian, 275 de milioane de oameni locuiesc în zone urbane care ar dispărea din cauza creșterii nivelului oceanelor. Iar efectele încălzirii globale sunt agravate, în unele cazuri, de exploatarea în exces a resurselor.

Jakarta, Indonezia

3 metri în ultimii 30 de ani. Este cea mai mare rată de creștere a nivelului mării și a fost atinsă de Jakarta, capitala Indoneziei, al doilea oraș ca mărime din lume. Există și o explicație pentru acest record neverosimil - ritmul de creștere a nivelului mării este accentuat de faptul că orașul Jakarta se scufundă la propriu.

John Englander, oceanograf și expert în impactul creșterii nivelului mării, explică pe înțelesul tuturor acest fenomen. " Creșterea globală a nivelului mării se datorează în primul rând cantității de gheață care se topește si pătrunde în mare, fie sub forma unor noi aisberguri, fie în forma lichidă. De asemenea, există o schimbare semnificativă a nivelului oceanelor doar de la expansiunea termică a apei de mare, un efect direct al încălzirii globale. Această schimbare globală a nivelului mării mai poate fi afectată în anumite zone de coastă de modificări ale principalilor curenți oceanici sau de mișcări verticale ale masei terenului. Dacă pământul se lasă, fenomenul se numește surpare. În termeni simpli, dacă marea crește cu 10 centimetri, dar pământul se lasa cu 20 de cm, creșterea locală a nivelului mării este de 30 de cm."

Fenomenul de surpare poate avea mai multe cauze: fie compactarea sedimentelor, fie extragerea apei sau a petrolului din pământ, fie înclinarea unei plăci tectonice. Revenind la Jakarta, explicația este simplă: majoritatea locuințelor nu sunt alimentate cu apă de la rețeaua publică, așa că folosesc fântâni. Pomparea constantă a unei cantități uriașe de apă subterană este principalul responsabil pentru tasarea solului. Experții spun că singura soluție pentru a opri scufundarea orașului este ca autoritățile să furnizeze apă potabilă tuturor locuințelor.

În urmă cu o sută de ani, capitala Japoniei, Tokyo, trecea printr-o situație similară. De fapt, ca urmare a utilizării excesive a apei subterane, rata de scufundare a orașului era chiar mai mare decât a Jakartei astăzi. După cel de-al doilea război mondial, japonezii au demarat un program intensiv de reducere a puțurilor și chiar au injectat apă în pământ, măsuri care s-au dovedit a fi eficiente.

În situația capitalei indoneziene sunt și alte orașe importante unde rata de creștere a nivelului mării este mai mare, în primul rând din cauza tasării pământului. Manila, capitala Filipine, urmează Jakartei în acest top. Pe locurile următoare sunt Ho Chi Minh (Vietnam), New Orleans (Louisiana, USA), Bangkok (Thailanda), Osaka (Japonia), Dhaka (Bangladesh), Shanghai (China), Veneția (Italia) și Alexandria (Egipt). Potrivit experților, în ultima jumătate de secol, în unele orașe, situația s-a îmbunătățit datorită măsurilor stricte în privința exploatării apei subterane, așa cum s-a întâmplat în Tokyo sau în Veneția. În altele, gen Jakarta sau Bangkok, ritmul de scufundare a crescut. Într-un top extins apar și orașe precum Amsterdam, Calcutta, Mumbai sau orașe din Statele Unite - Annapolis din Maryland; Charleston din Carolina de Sud și Savannah din Georgia. Toate cu risc crescut de a fi acoperite de apă.
Solomon Islands

De departe, cel mai mare risc planează asupra statelor insulare din oceanele Pacific și Indian. Potrivit experților, nivelul mării în această zonă a înregistrat o creștere dramatică în ultimele decenii - o rată de până la trei sau patru ori mai mare decât media globală. Cel puțin opt insule din Oceanul Pacific au dispărut în întregime din cauza creșterii nivelului mării. Vorbim despre insule mici de coral din Micronezia și din Insulele Solomon, primele victime ale schimbărilor climatice.
Oamenii de știință sunt convinși că din ce în ce mai multe astfel de zone de uscat sunt expuse riscului de scufundare în următorii 30 de ani, iar liderii insulelor din Pacific au îndemnat marile puteri să ia măsuri urgente. Cel mai recent apel a fost făcut la COP23, conferință ONU privind schimbările climatice care a avut loc în noiembrie 2017 la Bonn.

Autoritățile din statele insulare cele mai amenințate de creșterea nivelului mării caută soluții în toate direcțiile și pentru toate scenariile. Se negociază cu alte state inclusiv relocarea integrală a populației în cazuri extreme.
Kiribati

Micuțul stat Kiribati, cunoscut ca fiind prima zonă populată a lumii care trece într-un nou an, este printre cele mai vulnerabile la creșterea nivelului oceanelor. Cu o altitudine de numai 2,5 - 3 metri, apa crește cu 1,2 centimetri pe an - de patru ori mai rapid decât media globală. Republica Kiribati cuprinde 33 de atoli de corali și o insulă si are o populație de puțin peste 100.000 de locuitori. Anote Tong, fostul președinte al Kiribati, este una dintre cele mai active voci la nivel mondial în problema găsirii de soluții care să reducă efectele încălzirii globale. De altfel a făcut și primii pași pentru a-si proteja populația în caz de urgență. În 2014 a finalizat procedura de cumpărare a aproape 2500 de hectare de teren pe insula Vanua Levu din Fiji, o insulă muntoasă, aflată la 2000 de km distanță.
Kiribati, Credit: Erin Magee, DFAT

Insulele Maldive aflate în Oceanul Indian riscă și ele să dispară sub ape. Creșterea nivelului mării reprezintă principala amenințare pentru această țară cu cea mai mică altitudine medie din lume - 1,5 metri. Statul Maldive este format din 1,200 de insule și are aproape 350.000 de locuitori. Având în vedere scenariile privind efectele încălzirii globale, se preconizează că Maldive va cunoaște o creștere a nivelului mării de jumătate de metru până în 2100 și va pierde aproximativ 77% din suprafața sa. Si guvernul din Maldive ia in calcul relocarea populației în cazul în care situația o va impune.
Vanuatu | Sursă foto: Pixabay

Conform Natiunilor Unite, Republica Vanuatu din Pacificul de Sud este cea mai vulnerabilă țară din lume în fața catastrofelor naturale. Cuprinde 82 de insule vulcanice, multe dintre ele aflate la 1 metru deasupra nivelului marii și are peste 260.000 de locuitori. Autoritățile au implementat la începutul anului un proiect care sa educe populația în conformitate cu modificările climei la care sunt martori. Proiectul, în valoare de 20.5 milioane de dolari, durează 4 ani și are ca scop integrarea schimbărilor climatice în sectoare precum agricultură, pescuit, infrastructură, turism și apă, atât la nivel național cât și comunitar. Una dintre principalele direcții este încurajarea utilizării eficiente a energiei.
Micutul arhipelag Tuvalu din Pacificul de Vest ar putea deveni nelocuibil până în 2050. Statul cuprinde patru recife de corali, cinci atoli și trei insule și are mai puțin de 10.000 de locuitori. De câțiva ani, plajele din jurul atolilor se scufundă din cauza eroziunii. Casele localnicilor se inundă tot mai des iar solul se salinizează făcând dificilă obținerea apei potabile și cultivarea terenurilor. Țara a devenit, prin urmare, tot mai dependentă de importurile străine. Guvernul din Tuvalu are deja pregătite planurile de evacuare a populației pentru că inundarea țării este doar o problemă de timp.
Amenințate de creșterea nivelului mării sunt și arhipelagul Fiji, Insulele Solomon, Insulele Marshall, Samoa sau insula Nauru.

Cu toate eforturile la nivel declarativ ale mai marilor lumii, în 2017, emisiile de CO2 legate de energiile fosile – gaz, petrol, cărbune – responsabile în mare parte de încălzirea climei - au crescut după trei ani de relativă stabilitate. La ultima conferință ONU privind schimbările climatice, ţările participante au lansat consultări pe perioada unui an pentru a revizui în 2020 promisiunile naţionale de reducere a gazelor cu efect de seră. Potrivit Naţiunilor Unite, actualele angajamente acoperă abia o treime din reducerile necesare. În acest weekend, în oraşul polonez Katowice, negociatori și experți din 200 de țări au stabilit regulile ce trebuie urmate pentru implementarea Acordului de la Paris. Una dintre prevederi: ţările semnatare trebuie să îşi reducă emisiile până la următoarea rundă de discuţii, care va avea loc în anul 2020. Scopul principal al Acordului de la Paris este menținerea unei creșteri globale a temperaturii în acest secol la mai puțin de 2 grade Celsius, chiar o limită de 1,5 grade Celsius, dacă este posibil. Acordul urmărește, de asemenea, consolidarea capacității țărilor vulnerabile de a face față impactului schimbărilor climatice. În 2017 SUA au anunțat că se retrag din Acordul de la Paris, dar că vor continua să participe la discuţii pe tema schimbărilor climatice.

Social media & sharing icons powered by UltimatelySocial
error: Content is protected !!